Parlamentarii, cu mic, cu mare, liberi azi şi mâine pentru că este Ziua Maghiarilor

Pe parcursul unui an, senatorii şi deputaţii nu se prezintă la locul de muncă în jur de 215 zile. Legislativul de la Bucureşti beneficiază de trei luni de vacanţă parlamentară şi nu ratează nicio sărbătoare religioasă sau laică.

Decizia parlamentarilor de a-şi lua liber astăzi şi mâine,  pe motiv că pe 15 martie este  Ziua Maghiarilor de Pretutindeni,  lungeşte lista zilelor în care senatorii şi deputaţii nu lucrează.

Senatorii şi deputaţii beneficiază de trei luni de vacanţă parlamentară - ianuarie, iulie şi august, care totalizează 93 de zile libere.  În restul lunilor anului, senatorii şi deputaţii se prezintă la Parlament de luni până joi, iar vinerea au „activităţi în teritoriu". Practic însă, majoritatea parlamentarilor  pleacă de la Bucureşti de miercuri  iar cei care se întâlnesc cu adevărat cu alegătorii o fac joia.

Mai citeşte şi:

Ziua Naţională a Ungariei închide vămile pentru tiriştii care tranzitează Aradul

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Ungurii au defilat cu steaguri şi torţe

De altfel, majoritatea anchetelor jurnalistice au dovedit că, în cele mai multe cazuri,  parlamentarii nu sunt vinerea la birourile din teritoriu.  În acest fel, senatorii şi deputaţii îşi asigură un weekend de trei zile, ajungând lejer la aproximativ 110 zile libere în cele 37 de săptămâni lucrătoare ale anului.

Restul momentelor de odihnă sunt asigurate printr-o serie de sărbători cărora parlamentarii au grijă să le adauge câte o zi sau două în plus. Aici se încadrează Paştele Ortodox, a cărui sărbătorire a ţinut în unii ani o săptămână, Paştele Catolic, în cazul în care pică la o dată diferită, 1 Mai, Rusaliile şi Crăciunul. 

Cum arată o săptămână  de lucru

Numărul de zile de lucru efectiv  a scăzut de la un la altul, fiind favorizat şi de înmulţirea ocaziilor în care Guvernul ocoleşte dezbaterea parlamentară prin angajarea răspunderii sau prin ordonanţe de urgenţă. Un act normativ dezbătut de Parlament presupune mai multe şedinţe ale comisiilor de resort şi ale plenului din fiecare Cameră. În schimb, angajarea răspunderii a presupus, în cazul Codului Muncii, de pildă,  doar trei şedinţe comune: prezentarea legii Guvernului, citirea moţiunii de cenzură şi votarea moţiunii.

Într-o săptămână obişnuită, senatorii şi deputaţii încep munca lunea la ora 15.00, când se reunesc în şedinţele de grup. Plenul începe la ora 16.00 şi se încheie la ora 19.00, iar prezenţa  parlamentarilor variază în funcţie de importanţa subiectelor discutate.

Marţi este ziua cea mai importantă pentru Camera Deputaţilor, când programul este de opt ore (patru de plen şi patru de comisii). În această zi  are loc inclusiv sesiunea de vot final, unde este nevoie de cvorum, iar mobilizarea este mai mare decât de obicei. În schimb, marţi, Senatul lucrează patru ore în comisii. Miercuri este ziua cea mai importantă pentru Senat - plen cu vot final şi necesitatea cvorumului, iar la Cameră sunt comisii.

Absenţe mascate

Ziua cea mai lejeră a săptămânii parlamentare  este joia, când oficial sunt programate şedinţe ale comisiilor, dar lucrează efectiv doar câteva. Senatorii şi deputaţii au, de obicei joia, „studiu individual". În majoritatea cazurilor, această sintagmă acoperă absenţa din Parlament.

UDMR a redus săptămâna de lucru la o zi şi jumătate

Attila Verestoy (UDMR) a lansat ideea vacanţei de 15 martie  Foto: Remus Runca

Senatorii şi deputaţii şi-au luat liber astăzi şi mâine la solicitarea reprezentanţilor UDMR, care doresc să participe la manifestările organizate în 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni. În acelaşi timp, senatorii şi deputaţii celorlalte partide au programate, teoretic, „activităţi în teritoriu". Practic, parlamentarii vor veni la muncă miercuri, ziua în care este programată la orele 15.00 moţiunea de cenzură, iar joi au patru ore de comisii.

La Senat, decizia a fost luată,  miercuri, cu o majoritate zdobitoare: 61 de voturi „pentru", două voturi „împotrivă" şi o abţinere. Solicitarea a venit din partea senatorilor UDMR Attila Verestoy şi Fekete Andras Levente. Şi conducerea Camerei Deputaţilor a acceptat o solicitare similară a deputaţilor UDMR, dintre cei 13 membrii ai Biroului Permanent, înregistrându-se doar două abţineri: Dan Motreanu (PNL) şi Georgian Pop (PSD). Secretarul Camerei, Nicolae Mircovici, susţine că parlamentarii nu sunt, de fapt, în vacanţă. „Nu avem liber luni şi marţi, ci activităţi în teritoriu, în circumscripţii. Deputaţii le pot folosi pentru întâlniri cu alegătorii vizavi de votul pe moţiune care urmează să fie miercuri. Maghiarii, pe 15, au ziua naţională şi probabil că vor avea manifestări de genul acesta", suţine Mircovici.

Uniunea  plusează

Încurajaţi de votul din Parlament, reprezentanţii UDMR plusează. „Normal ar fi ca în Parlamentul României să se adopte o lege prin care ziua de 15 martie să fie zi liberă în Transilvania", este solicitarea liderului UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad. Liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, a spus că „nu este un lucru rău", dar a precizat că parlamentarii maghiari reprezintă doar 6% din Parlamentul României. „Nu e o idee rea, dar, deocamdată nu cred că suntem pregătiţi, ca societate, pentru un asemenea gest de toleranţă", a comentat şi liderul deputaţilor  UDMR, Mate Andras Levente. Romulus Georgescu

Revoluţie doar pentru libertatea maghiarilor

Ziua maghiarilor de pretutindeni, aniversată în fiecare an la 15 martie, este una dintre cele mai importante sărbători ale Ungariei. Sărbătoarea semnifică declanşarea Revolutiei maghiare paşoptiste. La 15 martie 1848, la Pesta a izbucnit revoluţia, care avea să devină simbolul libertăţii maghiarilor. Ungurii s-au revoltat împotriva Imperiului Habsburgic, pentru a forma un mare stat maghiar. Proclamaţia revoluţionarilor cuprindea 12 puncte, unul dintre ele cerând încorporarea şi anularea autonomiei politico-administrative a Transilvaniei.

Revoluţia maghiară de la 1848, departe de a fi o mişcare de redeşteptare a tuturor naţiunilor, a fost doar o acţiune politică de divizare a Imperiului austro-maghiar, susţin cei mai mulţi istorici. Astfel, ungurii ar fi dorit separarea de austrieci cu tot cu teritoriile popoarelor asuprite. Revoluţionarii maghiari doreau ca Ungaria Mare să asimileze o parte din popoarele din imperiu, astfel ca acestea să nu mai fie legate de Viena, ci de Budapesta. Una dintre primele cerinţe ale revoluţionarilor a fost ca taxele şi impozitele să nu se modifice, dar să fie gestionate la Budapesta. Adică, doar o schimbare de stăpân pentru naţiunile din estul imperiului.

De aceea, Revoluţia maghiară nu a fost susţinută de către croaţi, români, sârbi, ucraineni sau slovaci. Faptul a fost trecut în plan secund de către politicienii maghiari contemporani, dar recunoscut inclusiv de către Lajos Kossuth, unul dintre liderii Revoluţiei maghiare.