La două zile după ce s-a sinucis pentru ca era şomer a venit şi oferta de angajare

Mircea Drimba (42 de ani) din Oradea s-a sinucis pentru că era şomer de jumătate de an. Soţia lui, Angelica, a fost anunţată că Mircea a primit o slujbă la o zi după ce şi-a îngropat bărbatul. Orădeanul  avea o fetiţă de patru ani bolnavă de 4, credite restante şi era disperat că angajatorii nu-i dau nicio şansă.

Mircea Drimba a rămas prima dată fără slujbă în 2008, când fabrica la care lucra ca forjor s-a închis. În perioada care a urmat, bărbatul s-a reprofilat în funcţie de joburile existente. Din aprilie 2010 însă, toate porţile păreau să-i fie închise.

Mai citeşte şi:

Un şomer care s-a sinucis din disperare a fost chemat la muncă la două zile dupa înmormântare

După două luni de căutări, în iunie, Mircea a apelat la Bursa Locurilor de Muncă Ruhama. „Jumătate din viaţă am fost forjor. După ce ­mi-am pierdut locul de muncă, am încercat să fac orice pentru a-mi întreţine familia", a declarat atunci Drimba pentru „Adevărul de Seară" Oradea.

„Am fost muncitor în construcţii, am lucrat în frig şi în ploaie pe timp de iarnă, m-am angajat grădinar la casele bogătaşilor, am fost muncitor şi la o firmă de curăţenie. Aş munci orice, n-am pretenţii. Sunt disperat pentru că am o fetiţă de 4 ani, care face tratament pentru epilepsie", a spus bărbatul. Nu cerea un salariu mare, ci doar suficient pentru a-şi plăti ratele şi tratamentul fetiţei: „Mă mulţumesc cu 600 de lei şi visez să primesc şi bonuri de masă".

Citește aici ce a povestit Mircea Drimba reporterilor Adevărul de Seară, în urmă cu câteva luni, la o bursă a locurilor de muncă

Învins de neputinţă

Din păcate, visul lui Drimba nu s-a putut îndeplini. Bărbatul a luptat cu sărăcia până în ultima clipă. „Săptămânal îşi depunea câte şase CV-uri. Venea acasă cu speranţă, pentru că i se spunea că va fi sunat. Telefoanele nu mai sunau însă", a explicat soţia lui, Angelica.

Pentru Mircea Drimba un telefon primit de la firma de electrocasnice a fost picătura care a umplut paharul. „Mai zicea, din când în când, că el se omoară, dar nu l-am luat în serios. În ziua în care s-a sinucis a primit dimineaţa un telefon de la firma de electrocasnice la care avem rată. A fost anunţat că trebuie să achităm ratele pe ultimele trei luni, dar era o sumă destul de mică, 60 de lei", a mărturisit Angelica Drimba, soţia bărbatului.

Orădenii care au rămas șomeri după 40 de ani, se încadrează cu greu pe piața muncii

Cum să ai succes la interviul pentru angajare

Vor să îmbătrânească la primul job pe salarii mai mari ca ale ungurilor

Pentru că nu avea banii necesari să plătească restanţa pentru maşina de spălat şi aspiratorul cumpărat în urmă cu ceva timp, Mircea Drimba a decis să abandoneze lupta. Familia Drimba ajungea să plătească lunar credite bancare de aproape 350 de lei. Gândurile negre au pus repede stăpânire pe el, spune femeia, deoarece simţea că nu are cum să rezolve toate problemele.

S-a spânzurat în faţa casei

Unul dintre joburile de la care aştepta răspuns era de muncitor în depozit. Salariul ar fi fost de 600 de lei pe lună, sau de 700 dacă lucra afară, plus bonuri de masă. „Luni s-a spânzurat, iar joi, cei de la depozit au sunat că vor să-l angajeze", a precizat soţia.

„Când mergea la interviuri şi majoritatea angajatorilor îi spuneau că îl vor contacta ei, soţul meu ştia că şansele sunt mici. Din aprilie nu mai avea loc de muncă şi era distrus pentru că ne descurcam foarte greu. Eu nu mai lucrez din luna ianuarie, de când fetiţa noastră în vârstă de 4 ani a fost depistată cu epilepsie. În fiecare zi mergea să-şi caute un loc de muncă, dar pur şi simplu nu găsea nimic disponibil", a mai spus văduva. Ea îşi aminteşte că bărbatul a primit banii pentru rata electrocasnicelor de la mama lui, dar se pare că ajutorul acesta tot nu l-a făcut să-şi schimbe decizia. „În ziua respectivă se plimba dintr-o cameră în alta şi tot căuta soluţii, dar nu mă gândeam că va face aşa ceva. Eu am plecat apoi de acasă să vorbesc cu cineva pentru un loc de muncă la o fabrică de pantofi şi l-am lăsat cu fetiţa şi cu mama lui. Se pare că şi-a luat rămas-bun de la amândouă, a luat o frânghie şi s-a spânzurat în faţa casei", a spus Angelica.

Angelica a rămas singură cu fetiţa de 4 ani

"Mă mulţumesc cu un salariu de 600 de lei şi visez să primesc şi bonuri de masă."
Mircea Drimba şomer

Nesiguranţa zilei de mâine duce la gesturi disperate

Specialiştii admit că rata sinuciderilor este mult mai mare şi se datorează situaţiei economice actuale. „Cu cât o persoană este mai înaintată în vârstă, cu atât îi va fi mai greu să-şi găsească un loc de muncă. Nesiguranţa zilei de mâine şi faptul că nu îşi pot planifica existenţa, îi determină pe mulţi să-şi pună capăt zilelor", explică psihologul Gavriş Conuţiu.

„Ne confruntăm cu o situaţia destul de gravă din cauza problemelor sociale. Din ce în ce mai mulţi vârstnici nu găsesc soluţii pentru rezolvarea problemelor şi recurg la disperatul gest de a se sinucide. Tentativele de suicid depăşesc cu mult media lunilor trecute", explică şi doctorul Emil Boţcău, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Ambulanţă Bihor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul sinuciderilor în rândul orădenilor de vârsta a doua a crescut cu aproape 50 de procente.

Monica Suciu, reprezentant al Centrului Cariere din cadrul Fundaţiei Ruhama, spune că primul impediment pe care-l întâmpină oamenii ca Mircea Drimba la angajare este vârsta. „Oamenii care au trecut de 40 de ani au şanse ­mici de angajare. În general, la interviuri vin foarte mulţi tineri care au ieşit de pe băncile şcolii. Indiferent dacă au studii superioare sau nu, companiile îi preferă", explică Suciu. Chiar dacă mulţi şomeri în vârstă aplică pentru posturi de muncitori necalificaţi, majoritatea nu au experienţă. „Dincolo de vârstă, angajatorii se uită şi la experienţa pe care o au oamenii. Din păcate, pentru specializări ca forjor nu există cerere pe piaţa de muncă", a mai precizat Monica Suciu.