Cum a ajuns Preşedinţia României să decoreze un fost condamnat în dosarul "Autobuzul"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şeful Cancelariei Ordinelor de la Cotroceni, Gheorghe Angelescu, nu a cerut Ministerului de Interne cazierul lui George Homoştean, fostul ministru comunist care a făcut puşcărie. George Homoştean (87 de ani) a primit „Virtutea Militară în grad de Cavaler“ cu toate că avea o condamnare la închisoare în dosarul „Autobuzul“. Distincţia i-a fost retrasă ulterior.

La 26 aprilie 2010, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, preşedintele Băsescu a semnat Decretul 448, prin care mai mulţi veterani de război au fost decoraţi cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 29 aprilie.

Citiţi şi:

Fisuri în Coaliţia lui Băsescu
Băsescu: "O mai putem duce aşa încă doi ani. Nu vreau să înţelegeţi că eu susţin că nu mai avem soluţii"

Textul decretului menţionează că decoraţiile au fost acordate „cu prilejul sărbătoririi Zilei Veteranilor de Război (29 aprilie), în semn de înaltă apreciere pentru devotamentul de care au dat dovadă în îndeplinirea misiunilor încredinţate în cadrul Armatei Române". Printre cei decoraţi a apărut şi sublocotenentul în retragere George Homoştean, veteran de război şi fost ministru de Interne în perioada 1978-1988. El a fost condamnat la închisoare în 1993 pentru implicarea în operaţiunea „Autobuzul" din 1981.

Reacţie târzie

Preşedinţia României a aflat despre condamnarea lui Homoştean din ediţia online a ziarului „Cotidianul" din 20 mai. Drept urmare, la data de 21 mai 2010, preşedintele Băsescu a semnat decretul de retragere a decoraţiei. Verificările derulate de Administraţia Prezidenţială au arătat că George Homoştean a fost condamnat la 14 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Ulterior, pedeapsa i-a fost redusă la jumătate. George Ioan Homoştean a fost arestat la data de 26 ianuarie 1993 şi eliberat la data de 15 aprilie 1994, prin amnistiere. Ulterior, prin Decretul prezidenţial 952 din 27 noiembrie 2002, la propunerea Ministerului Justiţiei, Ion Iliescu i-a graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat.

Probleme cu legea

Legea 29/2000 privind sistemul de decoraţii al României precizează la articolul 65 că evidenţa persoanelor decorate se ţine la Cancelaria Ordinelor, care funcţionează în cadrul Preşedinţiei României. „Cancelaria Ordinelor comunică Ministerului de Interne datele de identitate ale persoanelor decorate; Ministerul de Interne va transmite Cancelariei Ordinelor informaţiile despre decesul celor decoraţi sau despre eventualele condamnări", se arată în Legea 29. Textul Legii 29 este postat chiar pe site-ul Cancelariei Ordinelor.

Şeful Cancelariei, consilierul de stat Gheorghe Angelescu, a încercat să ne convingă că nu e obligat să ceară verificarea celor propuşi spre decorare. După ce i-am citit articolul 65 din Legea 29, şeful Cancelariei ne-a justificat situaţia în felul următor: „Eu nu am nicio treabă cu Ministerul de Interne. Noi cerem pentru fiecare persoană decorată câte o fişă personală pe care ne-o trimite instituţia care propune decorarea. Nu am cerut Ministerului de Interne verificarea lui Homoştean, pentru că propunerea de decorare a venit de la Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, prin Ministerul Apărării Naţionale. Propunerile ne vin sub semnătura ministrului Apărării. Iar pe fişa lui Homoştean scria că nu a suferit condamnări".

Legea 29, care se află chiar pe site-ul Cancelariei Ordinelor, spune însă clar că lista persoanelor care urmează a fi decorate trebuie trimisă către Ministerul de Interne pentru verificări. De altfel, Ministerul de Interne este singura instituţie care poate furniza date despre cazierul unei persoane din România.

Ministerul de Interne nu a fost consultat

Ministerul Administratiei şi Internelor nu a fost consultat cu privire la cazierul lui George Homoştean şi nici nu a formulat propuneri către Cancelaria Ordinelor privind decorarea acestuia. Ieri a fost publicat, în Monitorul Oficial, decretul de retragere a decoraţiei lui Homoştean.

Rănit pe Frontul de Vest

George Homoştean a fost trimis pe front în anul 1945, cu gradul de soldat, în Regimentul 115. El a luptat ca trăgător la puşca-mitralieră, iar în Cehoslovacia a fost rănit şi spitalizat. Aceste informaţii ne-au fost comunicate de Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război (ANVR), organizaţie care a înaintat propunerea de decorare a lui Homoştean către ministrul Apărării Naţionale.

La nivelul ANVR se ştie faptul că Homoştean a fost, pe timpul lui Ceauşescu, ministru de Interne al României în perioada 1978-1988, dar nu are niciun fel de informaţii legate de vreo condamnare a acestuia.

Sergent-major în rezervă

Contactat telefonic, George Homoştean ne-a spus că a participat la război în anul 1945, iar după încheierea păcii a fost păstrat în armată, ca militar în termen, până în anul 1948. În livretul său militar figurează gradul de sergent-major în rezervă, primit în momentul lăsării la vatră.

Homoştean nu ştie să fi fost vreodată avansat la gradul de sublocotenent (cum scrie în Decretul 448), dar nici degradat ca urmare a condamnării. El confirmă că deţine decoraţia primită de la preşedintele Băsescu, a auzit că i-a fost retrasă şi este gata s-o restituie, dacă vine cineva să i-o ceară.

Operaţiunea „Autobuzul"

George Homoştean a fost judecat şi condamnat după operaţiunea „Autobuzul" (1981), pe timpul căreia era ministru de Interne.

În noaptea de 22 spre 23 august 1981, un grup de trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 32 de ani au furat două puşti-mitraliere şi un pistol de la un post de miliţie din judeţul Hunedoara. Cu ajutorul armelor au deturnat un autobuz cu navetişti, obligându-l pe şofer să meargă spre Timişoara, cu intenţia de a fugi în Iugoslavia. Înainte de intrarea în Timişoara, la doi kilometri de aeroport, Miliţia şi Securitatea au blocat drumul. Ordinul de deschidere a focului a fost aprobat de George Homoştean în calitate de ministru de Interne.

A urmat un schimb de focuri în care au fost ucişi şase pasageri din autobuz. Cei trei răpitori au fost capturaţi. Unul dintre ei s-a sinucis în spital, iar ceilalţi doi au fost ucişi în timp ce încercau să evadeze. „A fost un proces politic, trebuia găsit un vinovat. Vinovaţi sunt însă cei care i-au răpit pe oamenii din autobuz", consideră George Homoştean.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite