AUDIO 10.000 de profesori ies marţi în stradă. Vezi cum le-au scăzut salariile în doar 4 luni
0
Peste 10.000 de profesori sunt aşteptaţi astăzi la manifestaţiile de protest organizate de cele trei sindicate din învăţământ. Cadrele didactice susţin că au pierdut în ultimul an aproape jumătate din venituri şi nu doar 25% din salariu, aşa cum a anunţat Guvernul.
Veniturile profesorilor s-au redus cu până la 48% în ultimul an, susţin liderii celor trei sindicate care îşi scot astăzi oamenii în stradă. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) şi Federaţia „Spiru Haret" mizează pe prezenţa a peste 10.000 de oameni.
Mai citeşte şi:
Profesorii vor protesta la Cotroceni cu efectivele reduse
Boc: Există posibilitatea angajării răspunderii pe Legea Educaţiei
Ministrul Educaţiei: Jos plagiatul, nepotismul şi şpaga de la examene!
Mitingul cel mai consistent începe la ora 11.00 în Piaţa Victoriei şi va fi urmat de un marş prin faţa ministerelor Muncii şi Educaţiei. Cea de-a doua demonstraţie, la care erau aşteptaţi peste 2.000 de sindicalişti, va avea loc la Cotroceni, dar va fi redusă de doliul din familia preşedintelui.
Sacrificaţi de serviciu
Liderii sindicali ai profesorilor sunt vehemenţi. „Noi am început curbele de sacrificiu încă din 2009. În noiembrie şi decembrie, noi am «beneficiat» de neplata salariilor pe câte cinci zile din noiembrie şi decembrie, iar în 2010 am intrat cu veniturile direct diminuate", se plânge preşedintele FSLIU, Aurel Cornea. El spune că de la începutul acestui an profesorii au pierdut aproape lună de lună câte o părticică din venit.
„În primul rând, nu am mai beneficiat de al 13-lea salariu, apoi am pierdut succesiv toate drepturile şi sporurile pe care le aveam: fondul de premiere de 2%, suta de euro pe care o aveam pentru cărţi de specialitate, iar încet-încet am ajuns la decizia de reducere a salariilor din iunie. După calculele noastre am pierdut de fapt între 40 şi 48% din venituri."
Liderul FEN, Constantin Ciosu, completează: „prin însăşi legea de salarizare a bugetarilor, intrată în vigoare la 1 ianuarie, veniturile cadrelor didactice s-au diminuat cu peste 30%." Au dispărut de asemenea sporurile care mai ţineau profesorii buni în sistem: sporul de mediul rural, decontarea transportului pentru profesorii care făceau naveta, ori salariul de merit de 15%.
„De exemplu, un profesor debutant care până la 1 ianuarie 2010 câştiga 1.200 de lei, după aceste reduceri a rămas cu doar 800 de lei. Iar prin noua grilă de salarizare, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, coeficienţii de ierarhizare se vor micşora din nou. Învăţătorii şi educatorii cu studii medii vor lua 600 de lei", explică Ciosu.
Aşa cum „Adevărul" a relatat deja în mai multe rânduri, profesorii s-au întors la salariile pe care le câştigau în urmă cu cinci - şase ani. Silvia Lixandru, profesoară de matematică la Şcoala Generală nr. 124 din Bucureşti, are 20 de ani vechime şi gradul didactic I. Ea spune că de la 1.300 de lei, cât lua în primăvară, nu mai încasează acum nici 1.000. „O involuţie totală. Cine să mai meargă, de exemplu, la perfecţionări? Nu mai există nicio motivaţie", se revoltă Silvia Lixandru.
La rândul său, Carmen Mizil, profesoară de Educaţie Fizică la Colegiul Economic „Virgil Madgearu" din Bucureşti, se gândeşte să ia în serios sfatul unor miniştri de a-şi lua un al doilea job. Cu peste 33 de ani vechime în învăţământ, ea a pierdut peste 700 de lei din leafă în ultimul an. La 56 de ani, ea nu mai are alternative. „Aş putea să am grijă de un copil, să mă angajez ca menajeră. Aş putea să muncesc în paralel cu şcoala", spune resemnată Carmen Mizil.
Perspective negative
Profesorii aşteaptă cu nelinişte anul următor. Ei se tem că bugetul de anul viitor nu va permite revenirea la salariile de acum un an, în ciuda faptului că ordonanţa guvernamentală preciza că măsura urma să se aplice doar până la sfârşitul anului. Sindicaliştii speră că protestul de azi va sensibiliza autorităţile.
„Ne gândim să pichetăm şi locuinţele parlamentarilor, vrem să dăm statul în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dorim salarii normale, ar fi o ipocrizie să nu recunoaştem asta, dar ne interesează şi situaţia şcolii. Avem nevoie de o lege a Educaţiei performantă, ne interesează care sunt condiţiile de muncă, vrem manuale bune, adaptate la cerinţele europene", spune liderul FSLI, Aurel Cornea.
Orar normal de Ziua Educaţiei
Elevii nu sunt afectaţi de protestul de stradă al profesoriilor. „Majoritatea cadrelor didactice care participă la protest sunt în timpul lor liber. Profesorii care aveau ore planificate în această zi sunt înlocuiţi de colegii lor care rămân în instituţiile de învăţământ. Elevii nu vor rămâne nesupravegheaţi", afirmă liderul FSLI, Aurel Cornea. În schimb, profesorii speră ca unii dintre părinţi, elevi şi studenţi să le fie alături la proteste astăzi, când vor organiza proteste în Capitală.
„Am un mesaj către părinţi şi elevi: ne-au cerut să nu boicotăm examenele naţionale din vară şi ne-au promis, în schimb, că vor fi alături de noi la orice protest. Le cerem acum să vină", a lansat ieri un apel preşedintele executiv al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret", Marius Nistor.
De cealaltă parte, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Mihaela Gună, spune că va onora invitaţia de a participa la manifestaţii. „Mulţi părinţi sunt şi cadre didactice. Cu atât mai mult vom sprijini acţiunea profesorilor", a spus Gună.
Inspectorul şcolar general pentru Bucureşti, Cristian Alexandrescu, a declarat că fiecare şcoală are libertatea să-şi organizeze programul de Ziua Mondială a Educaţiei. Elevii şi profesorii pot face ore, ori pot merge la teatru şi la muzee, de exemplu. Orele care ar fi eventual pierdute astăzi vor fi recuperate conform unui plan decis la nivelul şcolii, precizează inspectorul. ; Denisa Soare
"Noi am început curbele de sacrificiu din 2009. Am pierdut de fapt până la 48% din venituri."
Aurel Cornea
lider FSLI
"Au dispărut sporurile care ţineau profesorii buni în sistem: sporul de mediul rural, salariul de merit."
Constantin Ciosu
lider FEN
Un mare miting comun la sfârşitul lunii octombrie
Deşi măsurile anticriză ale Executivului de la Bucureşti au fost drastice, centralele sindicale din România abia au putut număra 10.000 de oameni în stradă, faţă de milioane în ţările Occidentale. Liderii sindicali susţin însă că lupta abia acum începe.
Miercuri urmează să se anunţe „celui mai mare protest din ultimii ani", spun ei. Mitingul va avea loc în ultima săptămână a lunii octombrie. Marius Petcu, liderul de la CNSLR- Frăţia, spune că oamenii sunt atât de furioşi încât este posibil ca lucrurile să scape de sub control.
„Nu renunţ la greva foamei"
Cristiana Anghel este în greva foamei de 42 de zile
Învăţătoarea Cristiana Anghel, de la Şcoala Nr. 2 din Caracal, judeţul Olt, este în greva foamei de 42 de zile. Femeia a fost adusă la sfârşitul săptămânii trecute la Institutul de Boli de Nutriţie din Bucureşti.
Femeia a explicat într-un interviu pentru „Adevărul" că nu cere decât aplicarea legii care prevede majorarea salariilor profesorilor cu 50%.
Ce anume v-a determinat să recurgeţi acum la acest protest?
Am făcut demersurile necesare, nu am primit niciun răspuns sau am primit răspunsuri evazive, apoi răspunsuri negative, până când am zis că nu se mai poate. În momentul în care aplici legea de micşorare cu 25%, care este lege din 2010, trebuie să aplici mai întâi legea din 2008. Aşa este normal. Altfel, nu mai aplici pe niciuna.
Cum vă simţiţi?
În general, bine. În sensul că pot să mă ridic din pat, să mă duc singură la baie, să-mi fac o apă cu grepfrut sau cu lămâie. Dar nu mai pot să fac efort, să urc scări, să cobor scări, să merg mai mult.
Vă temeţi pentru sănătatea dvs.?
Orice om s-ar teme pentru sănătatea lui după 42 de zile de grevă a foamei. Sper însă că Dumnezeu mă va susţine până când „cine trebuie" va înţelege că este necesar să respecte legea. Medicii mi-au explicat că există un mare pericol şi că ar fi bine să accept perfuziile, dar deocamdată nu am acceptat niciun fel de perfuzie. Le-aş accepta doar în cazul în care mi s-ar spune „gata ai ajuns pe marginea prăpastiei".
Ce v-a spus ministrul atunci când v-a vizitat?
A fost o vizită privată, aşa a zis dânsul. S-a desfăşurat o discuţie ca între doi oameni. Nu a fost o discuţie între ministru şi un subordonat. A fost o discuţie caldă, între doi oameni, a rămas şocat în momentul în care m-a văzut cum arăt. A făcut un gest de mare bun-simţ, mi-a adus un bonsai. Mi-a spus că mi-a adus o plantă mignonă pentru o persoană mignonă şi a zis să am grijă şi de ea, şi de mine. Mi-a promis că tot ce depinde de el va face astfel încât să ies din greva foamei şi aseară (luni seară - n.r.) m-a sunat să mă întrebe ce mai fac.
În ce condiţii aţi renunţa la protest?
Vreau să se aplice legea. Nu am nevoie de duioşii sau de mângâieri pe creştet. Vreau doar să se aplice legea şi îi voi obliga pe cei responsabili să intre în legalitate. Altfel nu voi renunţa la protest. În cel mai rău caz voi accepta perfuziile, dar sub nicio formă nu voi renunţa la protest.
Se încarcă comentariile...
