Curtea de Apel Bucureşti va judeca dosarul magistratului Rebegea

Înalta Curte a admis, vineri, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de a desemna o instanţă care să judece dosarul magistratului Dumitru Rebegea, acuzat de de mită şi favorizare a infractorului, în cazul în care acesta va fi trimis în instanţă, alegând Curtea de Apel Bucureşti, transmite NewsIn.

CITEŞTE SI: EXCLUSIV Judecătorii au decis: Avocatul clanului interlop Geamănu rămâne în puşcărie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat, vineri, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind desemnarea unei instanţe competente. Avocatul judecătorului Rebegea, Bogdan Vlad, a declarat vineri, că este vorba de o "strămutare anticipată", în temeiul articolului 61 indice 1 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia "procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să desemneze o instanţă egală în grad cu cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul".

În cazul lui Rebegea, după trimiterea rechizitorului în instanţă, competentă să judece cauza ar fi Curtea de Apel Ploieşti. Având în vedere că Dumitru Rebegea este şeful Secţiei Penale de la Tribunalul Prahova, procurorii vor ca dosarul să fie mutat la o altă curte de apel din ţară, după ce judecătorul va fi trimis în judecată, a explicat Bogdan Vlad.

Mai citeşte şi:
EXCLUSIV Viaţă de judecător corupt

Ploieşti: Rebegea rămâne în arest

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, joi, recursul declarat de judecătorul Dumitru Rebegea împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care nu i-a admis, pe 13 noiembrie, cererea de eliberare sub control judiciar, decizia instanţei fiind definitivă.

Pe de altă parte, judecătorul prahovean a făcut, tot la Curtea de Apel Bucureşti, o nouă cerere de eliberare sub control judiciar, care se va judeca luni, 23 noiembrie.

Judecătorul prahovean Dumitru Rebegea a vrut să obţină bani din realizarea unui act de justiţie, profitând de calitatea sa de judecător şi umbrind credibilitatea "celor care înfăptuiesc justiţia", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, care i-a respins pe 13 noiembrie cererea de eliberare, notează NewsIn.

 "Aspectele de ordin singular, izolat, au fost de natură să afecteze întregul sistem, astfel cum este el perceput de opinia publică", se arată în motivarea deciziei din 13 noiembrie a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) cu privire la faptele pentru care este cercetat magistratul Rebegea. "În opinia Curţii, integritatea, moralitatea de care trebuie să dea dovadă un magistrat constituie valori fundamentale, fără de care actul de justiţie nu poate fi realizat, iar orice deviere de la respectarea acestor valori, a relaţiilor ce se creează în jurul lor afectează încrederea în justiţie", susţin magistraţii CAB.

Instanţa arată, în motivare, că Rebegea s-a folosit de calitatea sa de judecător pentru a săvârşi infracţiunile de care este acuzat (luare de mită şi favorizarea infractorului), existând probe suficiente care să arate că acesta "a desfăşurat o activitate infracţională de aşa natură şi într-o asemenea măsură încât să aducă atingere sentimentului de încredere al opiniei publice în înfăptuirea unui act de justiţie, dincolo de orice îndoială asupra onestităţii, probităţii, moralităţii celor chemaţi să îl înfăptuiască".

De asemenea, CAB susţine că, deşi Rebegea are circumstanţe personale care îi sunt favorabile (este căsătorit, are doi copii), acestea nu pot avea un rol covârşitor în comparaţie cu acuzaţiile care i se aduc, susţinute de probe şi indicii temeinice, care arată un grad ridicat de pericol social.

Rebegea a recunoscut, la audierile în dosarul în care cerea eliberarea sub control judiciar, că s-a întâlnit de două ori cu avocata Iosefina Pilică, dar a negat că ar fi luat bani de la aceasta.

În privinţa deselor convorbiri telefonice avute cu avocata, judecătorul a spus că, într-adevăr, aceasta îl suna pe el, iar de câteva ori a sunat-o şi el, dar discuţiile nu ar fi fost despre dosarele pe care le judeca.

Magistratul a spus că îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi pus în libertate, deoarece nu se consideră un pericol pentru ordinea publică şi nici nu va influenţa ancheta în cazul său. Rebegea a adăugat că nu mai are nici posibilitatea de a săvârşi infracţiuni de acelaşi fel, având în vedere că a fost suspendat din funcţia de judecător de către CSM.

Avocaţii lui Rebegea au susţinut, în instanţă, că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca acesta să fie pus în libertate, că nu va influenţa ancheta şi nici nu mai există posibilitatea de a săvârşi infracţiuni similare. Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a cerut instanţei ca cererea lui Rebegea să fie respinsă, rămânerea lui în arest fiind necesară pentru bunul mers al anchetei.

Dumitru Rebegea a rămas în arest, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins, pe 8 noiembrie, recursul împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care a emis pe numele său un mandat de arestare preventivă de 29 de zile pentru luare de mită. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au emis, în 5 noiembrie, un mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele judecătorului Dumitru Rebegea, şeful Secţiei Penale de la Tribunalul Prahova, cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită. În motivarea deciziei de arestare a lui Rebegea, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti arată că judecătorul prahovean Dumitru Rebegea a adus o gravă atingere actului de justiţie prin faptele pentru care este cercetat, provocând suspiciune ce se poate răsfrânge asupra activităţii de judecată, în general.