Culmea performanţei învăţământului românesc: 9,50 la clasă, 2,40 la Bac

Elev la Grupul Şcolar Agricol din Smeeni (Buzău), Emanuel Călin  era unul dintre cei mai buni la fizică. La proba de Bac abia a obţinut un punct în plus faţă de cel din oficiu. În cel puţin cinci licee niciun elev nu a trecut de examenul final, în ciuda notelor bune din timpul şcolii. Un eşec al profesorilor – susţin inspectorii şi experţii.

La Grupul Şcolar Agricol din Smeeni, judeţul Buzău, niciunul dintre cei 63 de candidaţi nu a trecut examenul. Toată lumea dă vina pe toată lumea, dar rezultatul arată eşecul unor greşeli în lanţ ale sistemului de Educaţie. Notele din catalogul liceenilor buzoieni arată că cel puţin unii dintre ei sunt buni şi chiar foarte buni. La finalul anului şcolar, 57 de elevi, dintre care 27 la zi şi 30 de seralişti, au intrat în examenul de Bacalaureat. Lor li ­s-au alăturat alţi 12 elevi care nu promovaseră Bac-ul în anii precedenţi.

BAC 2010: Elevii au picat pe capete în Capitală!

Poveste incredibilă/ O tânără voluntară de 18 ani a dat bac-ul între două operaţiuni de salvare

„Eu am avut media 9,50 la fizică la sfârşitul anului şi Bac-ul l-am picat cu 2,40. Doamna de fizică ne dădea note mari şi numai pentru că veneam la ore şi eram cuminţi", a spus Emanuel Călin, unul dintre candidaţii care au picat. Lista cu elevi cu note mari pe parcursul anului şcolar, dar care au eşuat la examen este destul de lungă. Georgiana Grigore este un alt exemplu: ea a avut medii anuale de 7, la matematică şi la chimie, şi a picat Bacalaureatul cu 2 la ambele discipline.

Profesoara de chimie, Niculina Amarie, se apără: „Examenul la fizică, chimie şi biologie e nou. Dar nouă ne-a rămas tot o oră pe săptămână în programă! Ministerul nu s-a gândit să suplimenteze şi numărul de ore. Într-o singură oră, nu aveam ce să fac", spune profesoara Amarie.

Inspectorii: Dascălii sunt vinovaţi!

Şefii Inspectoratului Şcolar arată cu degetul spre profesori şi spre şefii liceului din Smeeni. „Ei sunt singurii vinovaţi: ţin de catedre şi bagă elevii nepregătiţi în examene. Este doar vina şcolii, în frunte cu directoarea, care nu s-a preocupat să aibă calitate în procesul de învăţământ. Cum justifică profesorii notele elevilor de la clasă? Vom face o anchetă", anunţă inspectorul şcolar general Florina Stoian.

Note pentru locul lor de muncă

Pusă la zid, Tanţa Bratu, directoarea liceului, acuză la rîndul său: „Şi inspectoratul este de vină, pentru că ne-a trimis profesori necalificaţi. Ca să nu mai vorbim că la noi vin numai elevi slabi!"

Directoarea admite, în cele din urmă că elevii primeau note pentru ca profesorii să-şi poată păstra catedrele. „Noi luptăm pentru supravieţuire. Până în clasa a X-a, învăţământul este obligatoriu, nu avem ce să le facem elevilor. Iar după, nu îi putem lăsa repetenţi sau corijenţi, pentru că riscăm să fim desfiinţaţi", a declarat Tanţa Bratu.

Poveşti asemănătoare sunt şi la un liceu din Capitală, Grupul Şcolar Timpuri Noi. Niciunul dintre cei 92 de candidaţi nu a trecut Bac-ul. De vină a fost proba de matematică, pe care au picat-o cu 1.00 sau cu 2.00 elevi care în toţi anii de liceu au luat note de trecere sau chiar bune.

„Am avut la matematică media 7 în şcoală. Profesorul de la clasă ne-a predat numai anumite chestii, funcţia de gradul 2, matricea, logaritmii. La Bac au fost însă lucruri de care nici măcar nu auzisem la ore", a spus Mihai Giurea, nota 1,35 la Bac, la matematică.

TOTUL DESPRE BAC: Note de 10 pe linie, multe contestaţii şi topul liceelor fruntaşe din Banat

Tot mai multe fraude descoperite de procurori

Un nou caz Podu Turcului a apărut la Galaţi, unde două profesoare sunt cercetate de procurorii DNA. Directoarea Liceului particular "Dimitrie Cantemir", Maria Elena Onu, şi un profesor evaluator, Mariana Lazanu, la Seminarul Teologic "Sf. Apostol Andrei" trebuie să răspundă la acuzaţii de luare de mită şi trafic de influenţă. Ele ar fi primit bani de la elevi pentru a interveni pe lângă membrii comisiilor de evaluare, astfel încât candidaţii să ia note mari. Între timp, liceul şpăgii din Podu Turcului, unde în anii trecuţi toată lumea lua Bac-ul cu notă mare, raportează după scandal o promovabilitate de numai 13%, adică 32 de admişi din 251 de candidaţi.

În plus, ei acuză o corectare „la sânge" după arestarea directorului, adjunctei şi secretarei şcolii. „Am înţeles că la matematică, dacă nu ajungeam la rezultatul final corect, nu primeam niciun punct. Majoritatea colegilor mei au picat", a explicat Silvia Moldovan (21 de ani).

Ce se întâmplă cu profesorii de la şcolile cu note mici

Mulţi dintre dascălii de la liceele unde s-au luat note mici riscă să fie depunctaţi la evaluarea anuală, pentru că aici contează şi rezultatele de la examenele naţionale. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat că rezultatele de la examenul de maturitate vor fi analizate în amănunt, dar că deocamdată nu are pârghii legale pentru a-i sancţiona pe cei cu rezultate slabe: "Atunci când ai o selecţie bună a cadrelor didactice şi o formare corectă a acestora, când există recompensă, iar curricula este bine structurată, când orientarea şcolară a elevilor este corectă şi nu forţată, abia atunci putem cere socoteală pentru rezultatele foarte slabe".

Inspectorul şcolar de la Bucureşti, Cristian

Alexandrescu, arată că decizia privind rezultatele slabe se va lua la nivelul şcolii. „Directorul trebuie să ţină cont de ce s-a întâmplat la nivelul şcolii. Iar noi, la inspectorat, vom evalua directorii", a spus Cristian Alexandrescu.

Expertul în educaţie Eugen Palade susţine că, în condiţiile actuale, profesorii de la şcolile cu note mici nu pot să păţească mare lucru. „Desigur, un mare semn de întrebare îl ridică acele şcoli în care niciun elev nu a obţinut media de trecere. Aici s-ar impune o investigaţie din partea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. Trebuie luat în calcul şi prestaţia profesorilor care predau acolo", a precizat expertul. Eugen Palade mai spune că şcolile cu note mici trebuie monitorizate şi asistate pe termen lung.

„Este limpede că ceva nu funcţionează acolo, fie în modul în care se organizează învăţarea, fie la nivelul motivaţiei elevilor şi a profesorilor, sau în modul în care este condusă şcoala", a mai spus Palade.Fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu susţine că măsurile trebuie luate de către inspectorate, de la caz la caz. (Andreea Ofiţeru)

Număr-record de contestaţii

Rezultatele slabe de la Bacalureat au atras un număr mare de contestaţii în acest an. Până acum, datele ministerului arată că două treimi dintre centrele de examen au primit contestaţii. Numărul elevilor nemulţumiţi de rezultate se ridică la aproape 43.000, dar se estimează că el ar putea ajunge la aproape 60.000, după ce toate centrele vor da raportul. Asta înseamnă că se aşteaptă ca unu din trei elevi să depună o contestaţie la Bac.

Numărul este simţitor mai mare decât în anii trecuţi: în 2009 au fost 17.192 de contestaţii, în 2008 au fost 39.700, iar în 2007 - 36.330. Rezolvarea contestaţiilor ar putea creşte procentul general de promovaţi, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Un număr-record de contestaţii a fost şi în Capitală, unde 8.000 de liceeni din cei 20.000 prezenţi la examen vor să li se reevalueze lucrările.

Elevii cu lucrări perfecte şi cu note de 10 pe linie, din Banat

Rezultatele de la Bac, un eşec al profesorilor

Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, punctează cauzele eşecului de la examenul de Bacalaureat 

Subiectele au fost uşoare, dar corectorii au fost mai exigenţi. O spun experţi, foşti miniştri ai Educaţiei, dar şi actualul responsabil, ministru Daniel Funeriu. „Nu avem nevoie de măsuri punitive. Trebuie să avem o evaluare foarte exactă. Acum, când Bacalaureatul a fost organizat corect, ne putem pune întrebări pe care nu ni le-am mai pus", a declarat Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei.

Inspectorii şcolari îşi explică rezultatele din acest an printr-o exigenţă mai mare a profesorilor. „Cei mai mulţi dintre colegii mei nu au mai fost aşa flexibili. Apoi, media a fost alcătuită numai din notele de la probele scrise. Şi este ştiut că notele de la probele orale ridicau mult mediile", spune Cristian Alexandrescu, inspector şcolar general.

Experţii în educaţie atrag la rândul lor atenţia că numărul notelor mari rămâne la fel de ridicat ca în anii trecuţi. „Procentele sunt mai aproape de normalitate. Cu toate acestea, elevii care au luat note cuprinse între 8 şi 9 sunt în proporţie de 43%, ceea ce reprezintă în continuare foarte mult", a declarat Ştefan Vlaston, preşedintele Edu-cer.

Eugen Palade, expert în educaţie de la Centrul pentru Educaţie 2000+, arată că rezultatele modeste din acest an pot fi decriptate în mai multe feluri.„Ar putea să fie dovada unei exigenţe crescute la evaluare, dar şi creşterea exigenţei supraveghetorilor la probele scrise", a spus Palade.

În plus, la nota finală nu au mai contribuit probele orale care măreau media generală în ultimii ani. Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei, responsabil pentru forma Bacalaureatului din acest an, arată că numărul mare de note mici se explică în primul rând prin absenţa probelor orale, dar şi a unor discipline precum sportul. „Noi vom face o analiză dacă notele din timpul anului şcolar sunt corelate cu mediile din timpul liceului. În funcţie de această analiză, directorii trebuie să stabilească măsurile pe care şcoala le va lua", a declarat Ecaterina Andronescu.

Un alt fost ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, trage concluzia: „Dacă rezultatele acestea reflectă realitatea, atunci este mai degrabă un dezastru al profesorilor, al modului în care se face predarea şi un dezastru al şcolii, în general". (Andreea Ofiţeru)