VIDEO Cristi Paţurcă, golan post-mortem

„Trubadurul golanilor“ din Piaţa Universităţii a decedat ieri, la Bucureşti, la doar 46 de ani. De funeralii  se vor ocupa membrii Asociaţiei „21Decembrie“. Cristian Paţurcă suferea de multe boli. Folkistul a lăsat cu limbă de moarte să fie incinerat, iar cenuşa să‑i fie împrăştiată peste Piaţa Universităţii.

Iliescu, despre Paţurcă: E regretabil că a sucombat la o vârstă încă tânără

EXCLUSIV Cristi Paţurcă: ultimul interviu acordat ziarului „Adevărul de Seară”

Povestea revoluţionarului căruia i s-a refuzat revoluţia din cauza lui Ion Iliescu

Cristian Paţurcă a fost găsit fără suflare, ieri‑dimineaţă, în apartamentul închiriat în cartierul Drumul Taberei. Una dintre ultimele persoane cu care „cântăreţul golanilor" a stat de vorbă este textierul celebrelor cântece-imnuri ce au făcut să răsune Piaţa Universităţi în urmă cu aproape 21 de ani - Doctor Barbi (Constantin Petre). „Cristi trăia cu o femeie, ea l-a găsit mort în casă. A chemat SMURD-ul, dar era deja prea târziu. Am vorbit cu el acum trei zile şi părea în regulă, repeta la «Preoteasa» nişte cântece. Problema lui a fost că nu a lăsat alcoolul, bea, nici măcar nu se sfia de noi. Am încercat să‑l conving să renunţe, dar n‑am avut cu cine...". Suferea de ciroză, varice esofagiene şi TBC.

Cristi Paţurcă nu mai avea familie. Era divorţat de 10 ani, iar fiul său, minor (înfiiat), se află în grija mamei. Cei care se vor ocupa de funeraliile folkistului vor fi membrii Asociaţiei „21 Decembrie". „Cristi Paţurcă mi‑a spus de mai multe ori că el nu vrea să fie înmormântat, ci ars. «Să mă ardeţi, că, dacă mă înhumaţi, vă bântui!», aşa mi-a zis", mărturiseşte Dr. Barbi. 

„Din ce-am vorbit cu el în ultima vreme, chiar dacă avea probleme de sănătate, nu se simţea atât de rău încât să ne aşteptăm la o moarte atât de subită. Noi, Asociaţia «21 Decembrie», ne ocupăm deja de tot ce este necesar într-o astfel de situaţie. L‑am spălat, l-am bărbierit şi l‑am îmbrăcat. Acum plec să cumpăr sicriul", ne-a spus, aseară, vizibil afectat, Doru Mărieş. Revoluţionarii îşi doresc ca trupul neînsufleţit să fie depus la sediul Asociaţiei „21 Decembrie", unde „trubadurul" a şi locuit în vremea când avea probleme locative. „Vrem ca ultimul drum al lui Cristi să unească toate punctele importante din Bucureşti în care el a cântat şi a făcut istorie. Sunt sigur că asta şi-ar fi dorit", a mai adăugat Doru Mărieş.

Mai rătăcea drumul

Ziarul „Adevărul" a acordat spaţii ample, în vara anului trecut,  unui interviu-maraton cu fostul „trubadur". „Povestea lui Cristi Paţurcă începe cu puţin înaintea Revoluţiei din decembrie '89 şi nu se termină niciodată", am scris atunci şi poate că am avut dreptate.  Îmbrăcat într-un trening vişiniu şi slăbit de problemele de sănătate,  Cristi Paţurcă ne-a chemat la sanatoriul din localitatea Drajna (Prahova), locul care-i era casă de săptămâni bune. Obişnuit cu albul-cenuşiu al unui spital românesc, Paţurcă spunea resemnat, dar mulţumit, că şi-a împlinit toate visurile. Tocmai pusese punct ultimului fragment din cartea sa de memorii, „Mi-e greu titlul de erou". „Acum pot să mor liniştit", ne-a spus. „Mi-e de ajuns un singur lucru: cu această carte voi rămâne, sigur, «golan post-mortem»". Aceasta nu e o metaforă.

Confesiunea de la un „ceai"

În 2010, Paţurcă a devenit revoluţionar cu acte în regulă

Pe o bancă veche din curtea sanatoriului, Paţurcă a povestit despre „Piaţa Universităţii", despre „golani", despre mineri şi despre cântecele sale nemuritoare. În mână avea un PET transparent de 500 ml, pe care îl reumplea regulat. Cu ceai, spunea el. „Confesiunea" trubadurului a curs, de la primele ore ale dimineţii până mult după apusul soarelui, aşa cum curgea şi „ceaiul" din acea sticlă. Paţurcă avea probleme de sănătate, dar mai avea o problemă, aceea a alcoolului. Mai rătăcea, uneori, drumul.

Dacă ar fi să mai trăiască încă o dată, la fel ar face, ne‑a convins. Când e vorba de Cristi Paţurcă, eticheta de „golan", pe care Ion Iliescu a lipit-o pe fruntea tuturor celor care manifestau în Piaţa Universităţiii, începe să capete altă greutate. În România de după 1990, după multe spectacole şi săli arhipline, după strângeri de mână cu foştii „neocomunişti", viaţa lui Paţurcă a intrat pe o traiectorie nefericită.

„TU EŞTI IARNA"

În mai 2008, era scos în stradă de proprietarul locuinţei sale, o casă naţionalizată din centrul Bucureştiului. A fost salvat atunci de mărinimia unui politician care şi-a asigurat câteva voturi oferindu-i un pat într-o mansardă a unui bloc de pe strada Maior Coravu. În ianuarie 2009, campania electorală se terminase, iar politicianul şi‑a cerut înapoi „drepturile". Cristi Paţurcă a rămas din nou în stradă, cu chitara sa, cu mobila şi cele câteva lucruri strânse într-o viaţă de trubadur.

Ultimul an din viaţă şi l-a petrecut, ca domnul Lăzărescu, „plimbat" de la un spital la altul. A fost apoi luat sub aripa lui Doru Mărieş şi a revoluţionarilor de la Asociaţia „21 Decembrie". O vreme a locuit într-o cameră din sediul asociaţiei, unde se mai găseau şi PET-uri cu „ceai" şi hârtii cu portative. Cristi Paţurcă nu a încetat să cânte niciodată. În luna decembrie a anului trecut ne-a invitat la lansarea ultimului său album. „Golanul" Pieţei Universităţii lăsase satira politică pe planul secundar şi începuse să compună colinde. „Tu eşti iarna" se numeşte CD-ul său, ultimul.

Cristi Paţurcă este una dintre victimele de altă natură a Mineriadei. Decesul celui care a inspirat zecile de mii de oameni care au manifestat pentru dreptate la începutul democraţiei din România nu poate rămâne fără ecou. Astăzi, ziarele îşi aduc aminte de Cristian Paţurcă, publică ferpare, declaraţii de la cei care l-au cunoscut, cuvinte adesea formale, rareori sincere. Cei care au auzit muzica lui Cristi au scos discurile vechi din cutiile uitate sau, mai comod, au intrat pe site-ul YouTube, unde şi-au plâns „trubadurul" într-un priveghi virtual.  „Cine-şi imagina, în 1990, că Paţurcă va muri înaintea lui Iliescu?", a scris unul dintre ei. Nu a primit niciun răspuns. ; Au contribuit Cristian
Delcea şi Mihai Voinea

Imnul golanilor

A fost odată ca-n poveşti, a fost în România
O gaşcă mare de golani ce-au alungat sclavia.
Noi nu ne-am confundat
nicicând cu oamenii de bine
Numiţi şi neocomunişti şi fără de ruşine.

Refren:
Mai bine haimana, decât trădător
Mai bine huligan, decât dictator
Mai bine golan, decât activist
Mai bine mort, decât comunist.

Vrem libertate, nu comunism şi nici schimbări de formă
Şi de aceea, securişti, să nu ne puneţi normă.
Noi nu vrem neocomunism, nici neolibertate
Democraţii originale, şi nici minciuni sfruntate.

Ne-aţi întrebat ce vrem aici, dar ştie toată ţara
Noi susţinem Punctul 8 de la Timişoara.
A căzut 473, ce ţinea TVR
Legată în lanţurile ei, dar tot degeaba e.

Alegeri fără comunişti, fără nomenclatură
Şi nu vă temeţi de golani fără coloratură.
Din cei care-au murit aici, ne-am reîntors năluci
Să nu mai fie cum a fost,
măcelul de atunci.

"A murit un mare militant al Pieţei Universităţii şi e păcat că s-a dus atât de tânăr. El a fost sufletul fenomenului."
Miron Cozma fost lider al minerilor

Cine a fost Cristi Paţurcă?

În 2008, după evacuarea din strada Maior Coravu

Cristi Paţurcă a venit pe lume la 10 septembrie 1964, însă el spune că s-a născut cu adevărat în anul 1990, în Piaţa Universităţii. Acolo a devenit „idolul kilometrului 0 al zonei libere de neocomunism" şi acolo a continuat ceea ce începuse în decembrie 1989: „fără comunişti". La 20 februarie 2010, preşedintele Traian Băsescu l-a vizitat la spitalul „Victor Babeş", unde acesta era internat.  Mai târziu, a primit, din partea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, certificatul de revoluţionar preschimbat, care îi asigura o indemnizaţie lunară de 1.800 de lei. La 27 aprilie 2010, Paţurcă a fost decorat, de Administraţia Prezidenţială,  cu distincţia Crucea Naţională „Serviciu Credincios", clasa a III-a, „în semn de apreciere pentru înalta sa ţinută morală".

Ion Iliescu: „Paţurcă a însemnat democraţia"

Ion Iliescu, preşedintele pe care Cristi Paţurcă l-a demonizat la începutul anilor '90 prin cântecele sale, a primit vestea morţii lui Cristi Paţurcă de la reporterii „Adevărul": „A murit? Doamne, ce veste tristă! Îmi pare foarte rău pentru el. Ştiam că e bolnav. Ne mai vedeam pe la diverse comemorări. Dar, în ciuda cântecelor sale, ne vorbeam şi eu chiar l-am apreciat. Ceea ce a făcut el în Piaţa Universităţii, în 1990, a făcut din inimă şi nu am cum să-l duşmănesc pentru asta. Pentru că a făcut din toată inima, nu mânat de interese, precum alţii. Asta înseamnă valorile democraţiei, ceea ce făcea Paţurcă. Să-l odihnească Dumnezeu!".

Marian Munteanu: „Unii s-au folosit de Cristi Paţurcă"

Marian Munteanu, unul dintre foştii lideri ai fenomenului „Piaţa Universităţii", a recunoscut că talentul şi charisma lui Paţurcă au întărit unitatea „golanilor". „A fost un cântăreţ talentat, unul dintre tinerii care a participat activ la ceea ce au însemnat fenomenul «Piaţa Universităţii» şi care a transmis mesaje frumoase prin cântecele lui. Din păcate, ulterior, au fost unii care s-au folosit de el", a explicat Marian Munteanu.

Dispariţia lui Paţurcă este regretată chiar şi de Miron Cozma, fostul lider al minerilor. „În iunie '90 ne-am întâlnit şi am avut o discuţie mai dură, dar în '98, după ce am ieşit din închisoare, ne-am lămurit şi am rămas prieteni. L-am apreciat mult", a mărturisit Cozma.