Reportaj / Grecii dau vina pe toată lumea, mai puţin pe ei

Publicat: 28.02.2010 21:43

Ultima actualizare: 10.08.2022 02:40

Criza financiară din Grecia reprezintă pentru pensionarii eleni o adevărată Apocalipsă

Corespondenţii speciali ai ziarului „Adevărul“ desluşesc, de la faţa locului, cauzele profunde ale falimentului unei ţări membre a Uniunii Europene. Grecii consideră Uniunea Europeană, guvernul elen şi băncile responsabile pentru situaţia economică dezastruoasă din ţara lor. Puţini îşi văd însă şi propria lor vină.

Fiecare familie din Atena are cel puţin trei carduri de credite şi două maşini. Odată cu adoptarea monedei unice, în 2001, grecii au fost prinşi de mirajul împrumuturilor pentru orice şi n-au mai ţinut cont de venituri. „Când nu aveam bani pentru vacanţe, luam un împrumut", recunoaşte Iorgos Felemenkgas (34 de ani), economist care lucrează în sectorul public. El câştigă 1.100 de euro pe lună, iar datoriile sale ajung la circa 700 de euro lunar.

Spyros Kouvelis: Grecia a fost lovită „din afară“, dar şi „dinăuntru

Problemele economice ale Greciei ar putea amâna trecerea la euro a României

Euro s-a depreciat a treia lună consecutiv faţă de dolar, pe fondul crizei din Grecia

Populaţia Greciei susţine planul de austeritate al guvernului

Cine a săpat mormântul economiei greceşti FOTOGALERIE

În schimb, el conduce un Subaru nou-nouţ, cumpărat, fireşte, pe credit. Iorgos crede că băncile străine sunt principalele vinovate de situaţia economică actuală din Grecia pentru că au împrumutat guvernul elen la dobânzi foarte mari, fiind conştiente că nu va mai avea de unde să plătească înapoi. Dar nu recunoaşte că şi el, de asemenea, s-a împrumutat fără a avea acoperire. Iorgos este însă o excepţie. Majoritatea grecilor ştiu şi recunosc că sunt şi ei parte la decăderea financiară a Greciei. Stilul de viaţă pe care l-au dus în ultimii 20 de ani a contribuit în mod hotărâtor la îndatorarea peste măsură a acestui stat.

Presa grecească a preluat o imagine publicată de media internaţională ce a intrigat autorităţile elene: peste 100 de persoane au cerut la un singur chioşc ziarul ce o înfăţişează pe Afrodita făcând „semnul“

Germania câştigă pe axa Berlin - Atena

Grecia este una dintre cele mai vechi ţări membre ale Uniunii Europene: a aderat în 1981. De la începutul anilor '90 şi până la adoptarea monedei euro, în 2001, economia sa a fost ţinută în frâu de politicile monetare ale autorităţilor statului, însă odată cu trecerea la moneda unică situaţia s-a înrăutăţit. Ca şi România, Grecia a fost pentru elita Uniunii Europene (Germania, Marea Britanie şi Franţa) o imensă piaţă de desfacere cu potenţial agricol şi turistic.

Aşa încât oamenii de afaceri din Occident, în special din Germania, au cumpărat foarte multe terenuri, insule şi proprietăţi imobiliare în Grecia şi au împrumutat guvernul elen cu miliarde de euro.

Treptat, investiţiile din imobiliare s-au transformat în investiţii strategice, puterile economice din Europa de Vest cumpărând principalele companii atât de stat cât şi private (telecomunicaţii, transport maritim, bănci). Tot nemţii au fost campioni şi la acest capitol. Aşa încât tinerii greci dau vina astăzi şi pe Germania pentru criza financiară din ţara lor.

Democraţia e libertatea de a cumpăra

Finanţistul atenian Iorgos Felemenkgas spune că Eurobank, instituţie financiară controlată de germani, este cea mai hulită bancă din Grecia în aceste zile. De ce? Atenienii îi consideră duşmani pe toţi cei care le-au acordat lor şi guvernului lor împrumuturile cele mai mari. Or, Eurobank se face „vinovată" de acest lucru.

Însă fără aceste împrumuturi, Grecia nu ar fi putut organiza Olimpiada din 2004, de exemplu. Liniile de metrou de la aeroport până la Atena, autostrăzile, stadioanele, hotelurile, toate acestea au costat miliarde de euro, bani pe care guvernul elen i-a împrumutat. Nici până astăzi nu se ştie cu exactitate cât a costat organizarea Jocurilor Olimpice şi ce s-a întâmplat cu profitul generat de acest eveniment, însă presa elenă vehiculează suma de 8 miliarde de euro, cea mai mare din istoria acestei competiţii.

De asemenea, jurnaliştii greci consideră că Olimpiada a fost manageriată defectuos din punct de vedere economic şi că actualul guvern are şi astăzi datorii de miliarde euro către băncile străine. Forţa de muncă pentru infrastructura necesară Olimpiadei a fost asigurată în cea mai mare parte de albanezi, bulgari şi pakistanezi pentru că „grecii preferă să câştige 500 de euro pe lună ca ajutor de şomaj decât 1.500 de euro, cât ar fi câştigat lucrând în construcţii. Grecilor le place foarte mult să cheltuiască. Pentru ei, democraţia înseamnă de fapt libertatea de a cumpăra", spune Petros Lekatsas 29 de ani, student la Facultatea de Istorie.

Lumea bună din cartierul select Kolonaki din capitala Atena continuă să cheltuiască bani, sifdând criza economică

Consumaţi, consumaţi, consumaţi!

După 20 de ani în care economia Greciei a crescut artificial, susţinută de împrumturi, butoiul cu pulbere a explodat. Pe străzile Atenei, oamenii par mai preocupaţi ca niciodată de ceea ce li se întâmplă. Aproape fiecare cetăţean are în mână câte un ziar, iar dacă deschizi subiectul despre criza financiară, devin foarte vehemenţi. Se implică personal, în special tinerii de până în 40 de ani.

Majoritatea ideilor grecilor de rând converg într-o singură direcţie: guvernele sunt responsabile, noi nu avem de ce plăti pentru această situaţie. Totuşi, cine nu dă vina în primul rând pe guvern, acuză Uniunea Europeană care le-a băgat moneda euro pe gât. „Drahma noastră ne va salva din această situaţie", spun cei mai în vârstă.

Tinerii însă conştientizează că o revenire la moneda naţională grecească este foarte greu de realizat pentru că „odată ce ai intrat în această spirală a împrumuturilor, le aparţii celor care ţi-au dat bani. Nu ai cum să mai dai înapoi", aşa cum spune studentul Petros Lekatsas.

Niki Molyvda (31de ani) lucrează în sectorul privat şi spune că, în 2007, băncile o sunau de câte trei - patru pe zi pentru a o convinge să facă un împrumut: „Cumpăraţi un autoturism acum, plătiţi prima rată peste un an!" sau „Plecaţi într-o vacanţă de neuitat în America de Sud cu doar 2 euro pe zi, întrucât calculul era făcut pentru un împrumut pe o perioadă de zece sau 18 luni", explică tânăra. „Era foarte dificil să rezişti tentaţiei", recunoaşte Niki. La fel de vinovat, în opinia lui Niki, este şi guvernul de stânga al lui Georgios Papandreou, revenit la putere în octombrie anul trecut, care „este plin de hoţi de la un capăt la celălalt".

Negustorii din piaţa de carne din zona Metropoleos îşi ademenesc în fiecare weekend clienţii cu preţuri de criză

Percepţia sa este contrazisă de ziarele apropiate puterii. Majoritatea publicaţiilor care au apărut weekendul trecut au lansat un sondaj de opinie potrivit căruia mai mult de jumătate dintre greci consideră că guvernul a gestionat eficient criza economică. De altfel, acelaşi sondaj, publicat în ziarul „Ta Nea", arată că aproape 80% din cei intervievaţi consideră că vinovat de criză este fostul guvern de dreapta, al lui Kostas Karamanlis, care a guvernat între 2004 şi 2009, după ce stânga administrase ţara între 1993 şi 2004. „De fapt, puţin mai contează cine este vinovat. Noi plătim cu toţii", spune, resemnat, studentul la istorie.

Protestele vor reizbucni

Astăzi, măsurile de reducere a datoriei publice care se ridică la 300 de miliarde de euro îi afectează pe toţi. Îngheţarea salariilor bugetarilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea accizelor pe alcool şi tutun sunt câteva măsuri ce trebuie îndeplinite imediat. Însă, odată anunţate, acestea au creat valuri de proteste sindicale. Zilele trecute Atena a fost paralizată de grevele muncitorilor din toate sectoarele.

De la aeroporturi şi până la taximetre, totul a fost blocat, iar oficialii eleni încearcă acum prin toate mijloacele să evite un nou val de proteste. Va reuşi oare să-i oprească pe „anarhişti", aşa cum îi numesc unele publicaţii apropiate puterii pe tinerii care fac mitinguri să protesteze? „Ce aţi văzut în decembrie 2008 veţi mai vedea o dată. Uniunea Europeană spune că suntem leneşi, însă eu spun că suntem doar săraci", conchide Petros.

Plăcerea de a munci la stat

Yiannis Panagopoulos, şeful sindicatului GSEE din Grecia - un mamut care reprezintă salariaţi atât din sectorul public, cât şi din cel privat - este la ora actuală cel mai de temut om pentru guvernul Papandreou. El a reuşit să adune săptămâna trecută zeci de mii de protestatari care cereau ca salariile lor să nu fie micşorate şi să îşi poată păstra locurile de muncă.

Petros Lekatsas (stânga), 29 de ani, student la Facultatea de Istorie din Atena

Iorgos Felemenkis (stânga), finanţist la o instituţie de stat

"Fără sacrificii! Bogaţii ar trebui să plătească pentru criză", scandau protestatarii. Ca angajaţi la stat, grecii se bucură de o lege care îi oferă lucrătorului în sectorul public garanţia locului de muncă până la vârsta de pensionare. Numai pentru abateri deosebit de grave, statul elen are pârghii să concedieze un angajat.

Soluţia guvernului grec

Spyros Kouvelis (foto), secretar de stat în Ministerul de Externe elen, a explicat pentru "Adevărul" că soluţia guvernului elen este schimbarea modului de viaţă a populaţiei. Programul guvernamental va conţine sfaturi despre modalitatea de cheltuire a bugetului de familie, iar primele semne se vor vedea, în opinia lui Kouvelis, peste cinci ani.