Ce ar trebui schimbat la actuala Constituţie? Intră aici pentru a-ţi spune părerea!

Revizuirea Constituţiei României a rămas în stand by, parlamentarii urmând să hotărască în toamnă dacă acceptă ceva din propunerile făcute în acest sens de şeful statului. Dacă se va face, cel mai probabil cetăţenii, cei care practic ar trebui să îşi spună părerea despre legea fundamentală, vor fi chemaţi să spună doar  “Da” sau “Nu” la un referendum.

Islanda, un stat cu circa 320.000 de locuitori, îşi face propria constituţie pe net, iar cetăţenii sunt încurajaţi să contribuie cu idei la proiectul legii fundamentale.

Din aprilie, un consiliu constituţional alcătuit din 25 membri, aleşi  dintre 522 de islandezi cu vârste de peste 18 ani, lucrează contracronometru pentru a termina, până la sfârşitul lunii iulie, proiectul de reformă a Constituţiei.

Săptămânal, Adunarea Constituantă a Althing-ului (parlamentul unicameral islandez format din 63 de membri) publică schiţele proiectului pe site-ul său. Toţi islandezi sunt invitaţi să facă schimb de idei pe site sau prin intermediul reţelelor sociale – Facebook, Twitter, Flickr, Youtube.

Totodată, pe site-ul oficial, Facebook şi Youtube sunt transmise în direct şedinţele pentru a se comenta în timp real. De asemenea, un informatician veghează la fluxul informaţiei şi un editor la cel al comentariilor.

Islandezii îşi fac Constituţia pe Facebook. Ar putea fi urmat un astfel de exemplu şi în România?

Islanda, care s-a confruntat cu o puternică criză finaciară în 2008 urmată de căderea guvernului, la presiunea maselor populare, este primul stat în care constituţia este făcută de către cetăţeni pe internet.

Actuala constituţie datează de la câştigarea independenţei faţă de Danemarca, în 1944, fiind o copie a celei din Danemarca. Singura modificare a fost înlocuirea cuvântului “rege” cu “preşedinte”.

La sfârşitul lunii iulie, Adunarea constituţională va trebui să prezinte proiectul final, având la bază şi propunerile cetăţenilor. Ulterior, islandezii vor fi chemaţi să voteze la un referendum naţional, iar abia după validare proiectul merge în Parlamentul islandez.

România şi modelul islandez

Pentru foarte mulţi oameni din întreaga lume, Islanda reprezintă un adevărat exemplu de democraţie şi de consultare a cetăţenilor .

În România, preşedintele Traian Băsescu a anunţat la începutul lunii iunie propunerile pe care le are pentru revizuirea Constituţiei. Curtea Constituţională a respins însă unele propuneri, cum ar fi eliminarea caracterului ilicit al averilor (între timp a devenit proiect de lege) dar şi eliminarea totală a imunităţii parlamentare. Vezi aici mai multe detalii.

La sfârşitul lunii trecute, preşedintele a recunoscut în Parlament că revizuirea Constituţiei depinde de o majoritate parlamentară de care Puterea duce însă lipsă, astfel că nu se ştie dacă vom avea sau nu o constituţie revizuită.  

În toate aceste discuţii pro şi contra revizuirii Constituţiei, a fost omisă partea cea mai importantă - populaţia. În actualele condiţii, o revizuire a constituţiei se va face fără consultarea populaţiei, care probabil va fi chemată la un referendum în care să spună doar dacă acceptă sau nu noua Constituţie.

S-ar putea aplica la noi modelul islandez?

Am cerut părerea specialiştilor din domeniu pentru a vedea în ce condiţii modelul islandez ar putea avea aplicabilitate la noi.

“Poporul este singurul element decident în acest sens.. La noi se face prin referendum, iar o Constituţie nu poate intra în vigoare fără votul populaţiei. Un referendum trebuie făcut în contextul în care poporul este conştient şi informat despre modificarea care se face. Pentru asta trebuie să aibă loc o campanie de informare, care să aibă la bază o educare în acest sens”, afirmă Cristinel Murzea, profesor universitar specializat în drept constituţional.

O consultare online nu ar fi bună, subliniază profesorul universitar, pentru că elitele sunt familiarizate cu asta şi ar lipsi pulsul popular. “S-ar putea face numai prin referendum şi numai cu 4-5 întrebări exacte pe modificările Constituţiei, dar să fie de substanţă, să vizeze fondul problemei”.

De cealaltă parte analistul media Bogdan Teodorescu afirmă, făcând referire la sondaje, că românii nu sunt interesaţi de revizuirea Constituţiei, ci de situaţia economică a României sau de perspectiva economică a actualului şi viitorului Guvern al ţării.

“Probabil că ar fi interesant ca românii să îşi spună părerea, iar opinia publică să fie prezentă în asemenea discuţii. Convingerea mea însă este că proiectul de revizuire a Constituţiei nu are niciun fel de bază reală în acest moment. Acum, preşedintele Traian Băsescu nu doreşte o revizuire a Constituţiei, ci o semnare a agendei, fiindcă el ştie foarte clar că în acest moment el nu o poate modifica, neavând o majoritate în Parlament”, afirmă el.

“Românii au obiceiul de a trăncăni”

Cristian Ghinea (foto), jurnalist şi director al Centrului Român pentru Politcii Europene, consideră că “este o idee foarte bună  să dai cetăţenilor impresia că participă la decizii importante, cum ar fi revizuirea Constituţiei”, fiind totodată şi un exerciţiu de responsabilitate cetăţenească. Acesta atrage însă atenţia că mediul online are probleme din cauza “trăncănelii inutile” şi a limbajului vulgar.

“Este clar că trebuie avută o dezbatere serioasă, însă este dificil să faci diferenţa între o dezbatere ok şi o mare trăncăneală, pentru că noi avem obiceiul de a trăncăni permanent. Important este conţinutul, nu forma, dacă proiectul răspunde nevoilor reale ale ţării. Aş prefera să plătesc taxele online înainte de a trăncăni despre Constituţie. Proiectul islandezilor este foarte frumos. La noi succesul unei asemenea măsuri ar fi legat de o moderare foarte responsabilă.  Trebuie să avem moderatori responsabi pentru a elimina toţi înjurăcioşii, dar şi un cadru în care trebuie să facă asta”.

Politologul Ioan Stanomir afirmă că modelul islandez este destul de greu de aplicat în România din prisma culturii politice. “Politica ţărilor nordice este mult mai democratică, centrată pe individ, nu pe stat. Orice idee care permite să gândim o legătură mai strânsă între cetăţeni, Constituţie şi clasa politică este bine venită, iar modelul acesta islandez de consultare populară este unul la care am putea să reflectăm şi noi în viitor”.

Ioan Stanomir afirmă, însă, că în condiţiile actuale, dacă legea fundamentală va trece de Parlament, “poporul este pus, la un referendum, în situaţia de a spune ’Da’ sau ’Nu ’, şi nu de a introduce propriile sale soluţii”. 

Internetul, o piedică în calea dezbaterii

Încă de anul trecut, în Islanda a intrat în vigoare, în premieră mondială, o lege a libertăţii de informare care prevede dreptul cetăţenilor de a şti toate acţiunile pe care le desfășoară autorităţile. Legea are aplicabilitatea foarte bună în mediul online pentru că peste 80% din casele islandeze sunt echipate cu ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line – internet de mare viteză).

În România, rata de penetrare a internetului nu depăşeşte 40%, cea mai mare pondere  înregistrându-se în zonele urbane.

“În Islanda, internetul are una dintre cele mai mari penetrări din lume pentru că la ei nici nu se poate ajunge uşor dintr-o zonă într-alta. La noi, impedimentul ar fi de ordin tehnic, numai circa 7-8 milioane de oameni din 21 de milioane au acces la internet. Totodată, noi încă descoperim internetul în materie de politică, încă nu e o deschidere mare. Vreau ca cetăţenii mei să îşi dea cu părerea sau  nu? Asta este întrebarea care se ridică. Internetul adună foarte uşor oamenii, dar oamenii trebuie să aibă acces”, afirmă bloggerul Cristian Manafu.

La rândul său, analistul media Iulian Comănescu (foto) ridică problema realizării unei platforme care să îi atragă pe cetăţeni. “Întreaga acţiune ar presupune o platformă elegantă şi atrăgătoare, or statul român se ocupă mai curând cu experimente de miliarde de dolari pe net decât cu lucruri care funcţionează”, afirmă el, dând exemplul portalului eRomânia, o investiţie de circa 500 milioane de euro care ar trebui finalizată în acest an.
Iulian Comănescu mai spune însă că, în România,  internetul este încă “un filtru pentru cretinism şi alte forme de manifestare asemănătoare, care tind să se generalizeze”. “Se ştie că pe internet vorbeşti cu un segment mai tânăr, mai urban şi mai bogat decât media ţării. Asta ar însemna că zonele defavorizate sunt lăsate pe din afară şi începem să vorbim tocmai de acel digital divide care îngrijorează factorul politic la nivel de UE şi altele asemănătoare”, punctează el.

adevarul.ro te provoaca să fii islandez şi să vii cu propuneri pentru revizuirea Constituţiei României. Aici găseşti pe scurt principalele propuneri făcute de Traian Băsescu pentru modificarea Constituţiei. Aici gaseşti proiectul de revizuire a Constituţiei.