Cât cheltuieşte statul cu violatorii şi cu criminalii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deţinuţii ajunşi după gratii pentru infracţiuni cu violenţă refuză, de obicei, munca în penitenciar. Penitenciarele româneşti găzduiesc, în prezent, 28.192 de deţinuţi, pentru întreţinerea cărora statul trebuie să cheltuiască lunar aproximativ 16,5 milioane de euro.

Din totalul deţinuţilor doar 6.491 muncesc, iar remuneraţi sunt numai 2.151, restul prestând munci în folosul comunităţii sau legate de întreţinerea penitenciarelor în care sunt încarceraţi. Cei renumeraţi obţin salariul minim pe economie, iar 40% din bani le revin deţinuţilor. Studenţii ucigaşi "toacă" lunar 1.600 de lei

Mai citeşte şi:

Lista cu infracţiunile celor 28.000 de persoane aflate după gratii

Câți bani se cheltuie cu studenta criminală Carmen Bejan? În medie, 1.700 de lei

De obicei, persoanele aflate după gratii ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni cu violenţă, mai ales criminalii, refuză să muncească în penitenciar. De altfel, peste 60% din persoanele private de libertate nu se speteau cu munca nici înainte de a fi arestate.

60% din deţinuţi erau şomeri

Statisticile arată că peste 60% din deţinuţi - aproximativ 17.500 de persoane - erau şomeri în momentul arestării, iar cei mai mulţi dintre cei care aveau o meserie când au ajuns după gratii erau agricultori, zidari, muncitori sau şoferi.

Numărul celor care aveau meserii care necesită studii superioare în momentul arestării este destul de mic. De exemplu, în prezent în penitenciarele româneşti se află zece avocaţi, 10 asistenţi medicali, 12 profesori şi chiar şase directori generali.

Violenţa, în top

În prezent, în puşcăriile româneşti sunt închise 6.166 de persoane acuzate de săvârşirea infracţiunilor de omor. De asemenea, alţi 324 de deţinuţi au ajuns după gratii pentru ucidere din culpă şi pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Nici la capitolul violatori nu stăm prea bine:1.790 de persoane stau după gratii pentru această infracţiune, dintre care trei sunt femei.

Pentru întreţinerea fiecărui deţinut, statul român cheltuieşte lunar 2.486 de lei. Costul include cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, hrana pentru deţinuţi, activităţi de reintegrare socială, asistenţă socială, medicamente, asigurări de sănătate, carburanţi-lubrifianţi (pentru transferuri şi prezentări la instanţă sau la spitalele civile), echipament şi altele. Un simplu calcul arată că pentru cei 8.280 de criminali şi violatori aflaţi în puşcăriile româneşti, statul cheltuieşte anual 58,8 milioane de euro.

„Campionii" puşcăriilor româneşti sunt însă hoţii şi tâlharii. Peste 29% din deţinuţi au ajuns după gratii ca urmare a săvârşirii infracţiunii de furt, iar 18,5 % pentru tâlhării.

Proiect pentru deţinuţii săraci

În afară de aceste cheltuieli, penitenciarele ar putea fi obligate şi la plata cheltuielilor cu serviciile de corespondenţă ale deţinuţilor săraci, cărora ar trebui să le dea şi haine, conform unui proiect de hotărâre de Guvern care modifică regulile din penitenciare.

Conform proiectului, deţinutul sărac este cel care nu a avut niciun ban, în ultimele zece zile, în contul său la penitenciar. Pentru a evita supraaglomerarea din penitenciare, dar şi din lipsa de personal, unele servicii din puşcării ar putea fi externalizate. 

Studenţi criminali vor la muncă



Carmen Bejan şi Sergiu Florea, cei doi studenţi la Universitatea de Medicină din Timişoara, acuzaţi de omor deosebit de grav, nu muncesc, deocamdată, în penitenciar întrucât, conform legii, nu beneficiază de această posiblitate până la o condamnare definitivă.

Carmen şi Sergiu au fost condamnaţi, în primă instanţă, la câte 16 ani de închisoare, după ce, în vara anului trecut, cei doi l-au ucis şi l-au tranşat pe judecătorul staborului ţigănesc din Banat, Trifu Schrot. Sergiu şi Carmen şi-au exprimat dorinţa de a munci în penitenciar.

image
Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite