FOTO Blonda de la Apărare, prinsă în pact cu duşmanul

Directoarea Oficiului pentru Cultul Eroilor din MApN protejează mormântul unor civili, părinţii partenerului său de afaceri, plantat în cimitirul unor eroi din Primul Război Mondial. Primăria din Vălenii de Munte se chinuie de luni bune să mute din Cimitirul Eroilor mormântul unor civili. I se opune chiar instituţia destinată să apere cultul eroilor.

În luna noiembrie a anului trecut, un grup de 40 de bărbaţi solizi luau cu asalt Primăria oraşului  Vălenii de Munte. L-au agresat pe poliţistul comunitar care păzea intrarea şi au intrat cu forţa în şedinţa de Consiliu Local. Misiunea lor era aceea de a combate o hotărâre luată de primărie privind exhumarea a doi civili, soţii Anastasescu, din cimitirul dedicat eroilor din Primul Război Mondial.

Citiţi şi:

Un cârciumar şi-a făcut cavou de 20.000 de euro

Reportaj din "cavoul de pe şine"

Mormântul unui erou mort în Afganistan a fost profanat

Decizia Primăriei survenea unei solicitări în acest sens formulate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Combatanţii care au asaltat sediul Primăriei Vălenii de Munte erau angajaţi ai grupului de firme de pază Regent Security, controlată de Norocel Anastasescu, fiul celor care trebuiau să fie deshumaţi din parcela eroilor.

Rezultatul final avea să vină, însă, trei luni mai târziu, ca urmare a luptei din spatele frontului: la 9 februarie 2010, Georgia Gabriela Voicu (29 de ani), unul dintre asociaţii la Regent Security, a fost instalată la conducerea ONCE. Adică tocmai la instituţia de stat care îl deranjase pe patronul de la Regent Security, Norocel Anastasescu (39 de ani).

Civili printre eroi

În cimitirul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial sunt înmormântaţi 63 de soldaţi români şi 21 de nemţi. Din mijlocul celor 84 de cruci militare, perfect aliniate, răsare şi cea a civililor Anastasescu, Mihail (decedat în 1981) şi Elena (decedată în 2002), părinţii celui care controlează grupul de firme Regent Security. O cruce mare, din lemn, total diferită de cele ale eroilor care o înconjoară.

În iulie 2009, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, condus la acea vreme de Cristian Scarlat, se oferea să cofinanţeze reamenajarea parcelei unde erau îngropaţi 80 de eroi căzuţi în Primul Război Mondial. În schimb, ONCE propunea „ca începerea lucrărilor să se realizeze doar după exhumarea, în totalitate, a rămăşiţelor pământeşti ale celor 11 persoane înhumate ilegal în perimetrul parcelei".

Consilierii au aprobat o hotărâre prin care se stabilea exhumarea şi mutarea osemintelor în cimitirul civil. Dintre toate familiile vizate de această hotărâre, doar reprezentantul uneia s-a împotrivit: Norocel Anastasescu. El a trimis Primăriei o scrisoare prin  care se oferea, la rândul său, să „sponsorizeze" proiectul de reamenajare a cimitirului cu 51.000 de lei.

Georgia Gabriela Voicu 

„Mă pot ocupa de obţinerea avizelor la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru noul proiect, cu şanse mari de reuşită", scria Anastasescu. Condiţia omului de afaceri era ca părinţii săi să rămână printre eroi. Cei de la Primărie au refuzat şi s-au trezit cu bodyguarzii lui Anastasescu peste ei. Poliţistul comunitar care păzea intrarea a trecut evenimentul într-un proces-verbal.

„A venit un grup de zece persoane peste mine. Pur şi simplu m-au depăşit fizic. Şi-au înfipt mâinile în mine şi m-au dat la o parte din faţa uşii", povesteşte Ion Stroe, agent al Poliţiei Comunitare Vălenii de Munte.

Apărătoarea eroilor a întors armele

Pentru că nu a reuşit să modifice hotărârea Consiliului Local, Norocel Anastasescu a acţionat Primăria în judecată şi a cerut „daune morale pentru suferinţe psihice"  de 200.000 de lei. Primăria a cerut ajutorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, să îi sprijine în instanţă, mai ales că această instituţie solicitase exhumarea civililor. Însă, noua conducere a ONCE avea o nouă viziune asupra „arhitecturii" cimitirelor eroilor.

„Ne-au zis că nu sunt competenţi să intervină", zice consilierul pe probleme juridice al Primăriei Vălenii de Munte, Adina Toader.

În numele partenerului

În urmă cu trei zile, Georgia Gabriela Voicu l-a convocat urgent într-o întâlnire pe Mircea Niţu, primarul oraşului Vălenii de Munte, pe motiv că trebuie aduse unele lămuriri privind situaţia parcelei de onoare a eroilor.

„M-am dus convins că voi primi sprijin din partea dumneaei, mai ales că ONCE ceruse deshumarea osemintelor. Când colo, doamna Voicu mi-a zis că ea nu crede că am şanse să câştig procesul pentru că e de părere că Anastasescu are dreptate. Pentru că s-a antepronunţat, m-am supărat şi am plecat", se plânge primarul Mircea Niţu.

Potrivit Registrului Comerţului, Gabriela Voicu apare ca asociat majoritar, cu 95%, la firma de Pază şi Protecţie Regent Security SRL Bucureşti.

Norocel Anastasescu 

Cel de-al doilea acţionar, Ştefan Silviu Bardan, este acţionar în firma deţinută de Norocel Anastasescu, Regent Security Braşov.  Un alt element care denotă apropierea dintre tânăra directoare şi familia patronului de la Regent constă în coproprietatea asupra a patru apartamente şi două case.

Norocel Anastasescu este şi politician, membru al Partidului Conservator, partid din partea căruia a şi candidat, fără succes, în 2008, la Primăria Sectorului 2 din Capitală. 

Georgia Gabriela Voicu a refuzat, până acum, să comenteze situaţia de la Vălenii de Munte. Secretara sa ne-a asigurat că i-a transmis coordonatele de contact, dar că va lua legătura cu noi când va avea timp.

Tânără şi bogată

Georgia Gabriela Voicu n-a menţionat în declaraţia de interese că este asociat majoritar la Regent Security SRL Bucureşti. În declaraţia de avere figurează cu zero lei la venituri obţinute în 2009. Din document aflăm însă că deţine bijuterii de 30 de mii de euro şi două maşini de lux ( BMW şi un Aston Martin), patru apartamente şi două case achiziţionate în decurs de trei ani.

Dar, dacă lista averii este mare, CV-ul furnizat de MApN este foarte scurt: „Doamna Georgia Gabriela Voicu s-a născut la data de 21.03.1981, este licenţiată, în anul 2004, a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii «Spiru Haret». Chiar şi fără experienţă, tânăra a fost numită, fără concurs, prin ordin al ministrului Apărării, Gabriel Oprea.