AUDIO VIDEO Alimentele, „îmbulinate“ de la verde la roşu

Alimentele cu buline colorate le-ar sări în ochi cumpărătorilor

Un senator PDL propune un nou sistem de etichetare a alimentelor, cu buline verzi, portocalii sau roşii, în funcţie de conţinutul de așa-numite „substanţe nocive“. Propunerea a fost depusă la Senat, cameră unde coaliţia guvernamentală deţine o majoritate fragilă, de numai un vot.

Parlamentarul PDL Dumitru Florian Staicu a depus propunerea legislativă la Senat, unde proiectul ar urma să fie analizat în următoarea sesiune parlamentară.

Potrivit textului, fiecare produs alimentar trebuie să poarte câte o bulină cu diametrul de 1,5 centimetri, verde, portocalie sau roşie. Cea verde ar fi destinată produselor alimentare sănătoase, care pot fi consumate zilnic, fără să prezinte risc pentru sănătate; bulina portocalie, pentru alimente care trebuie consumate cu moderaţie; cea roşie, pentru produsele care conţin aditivi alimentari ce pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii.

Argumentul senatorului de Braşov: oamenii nu pot înţelege denumirile ştiinţifice de pe etichetă. „Ideea este să informăm mai bine consumatorul. Chiar dacă pe alimente sunt trecute acele componente nocive sau mai puţin nocive, cetăţeanul nu are cum să ştie ce înseamnă «E şapte-sute-nu-ştiu-cât» sau altă denumire din chimia componentului res­pectiv, în timp ce un cod pe culori ar putea fi uşor de înţeles pentru toată lumea."

Citiţi şi:

Dieta dezechilibrată ne îmbătrâneşte

Tonice din natură pentru ficatul obosit

Senatorul Staicu se aşteaptă ca proiectul să fie susţinut de coaliţia guvernamentală, dar şi de unii reprezentanţi ai Opoziţiei. „Am vorbit cu o parte dintre colegii mei, agreează ideea; am vorbit chiar şi cu colegi din Opoziţie, care au găsit bine-venită iniţiativa. Reprezentanţii ministerelor Agriculturii şi Sănătăţii nu au dat încă un răspuns clar şi definitiv. Eu sunt convins însă că, după dezbaterile parlamentare, cele două instituţii se vor alinia şi vor crea normele de aplicare."

Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, parlamentarul PSD Valeriu Steriu susţine însă că iniţiativa lui Florian Staicu ar reprezenta o suprareglementare. „Ce propune de fapt această iniţiativă este ca mai toate alimentele să primească bulina roşie, pentru că doar alimentele care n-au nicio legătură cu industrializarea nu vor primi această etichetă", susţine Steriu.

Industria alimentară, scandalizată

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, spune că noua etichetare nu ar avea cu ce să ajute. „Nu poate nici să micşoreze preţul la raft, nici nu poate să ajute industria alimentară să producă alimente mai «bio»."

El atrage atenţia şi că autorităţile au ignorat o altă propunere în domeniu, formulată chiar de producători: trecerea procentului de materie primă şi de aditivi alimentari pe etichetă.

„Sigur că-ţi apar unele întrebări atunci când la raft întâlneşti cu un parizer care costă 9 lei kilogramul, lângă unul de 20 de lei kilogramul. Şi te poţi aştepta ca la cel ieftin să mănânci emulsie de şoric, în timp ce parizerul scump să conţină cel puţin 60% carne. Orice cumpărător ar trebui să poată afla de la raft dacă în salamul pe care îl cumpără carnea e în proporţie de 70%, sau de 40%, iar res­tul e un înlocuitor, precum soia. Autorităţile, fie că e vorba de Protecţia Consumatorului, fie că e vorba de cele sanitar-veterinare, pot face fără probleme analize de reţetă, adică pot controla dacă un produs respectă reţeta şi ce scrie pe etichetă."

Ministerul Agriculturii critică proiectul

Abilitatea de a pune buline pe alimente este văzută ca o posibilă „sursă de corupţie" de către secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu. El arată că „nimeni nu ar fi de acord" să apară pe marfa lui un semn distinctiv din care să se înţeleagă că ar avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii, astfel că „proprietarii vizaţi ar încerca să acţioneze pe alte căi" pentru a scăpa de bulină.

„Cum să recunoşti că ai un aliment aproape toxic? Nu avem argumente ştiinţifice pentru a cataloga produsele doar în trei categorii", declară Rădulescu. El nu neagă utilitatea informării consumatorilor, dar crede că un astfel de proiect trebuie să fie mult mai solid fundamentat.

" Un cod pe culori ar putea fi uşor de înţeles pentru toată lumea,. "
Dumitru Florian Staicu
senator PDL

Cât dau românii pe mâncare

Românii cheltuiesc aproape jumătate din bugetul familial pentru mâncare. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru al anului 2010, românii au cheltuit 40,7% din sumele câştigate pentru produsele alimentare necesare hranei.

Datele furnizate de INS arată că la noi consumul este mult mai mare decât consumul mediu de alimente din Uniunea Europeană, unde se situează în jur de 16%. Explicaţia dată de specialişti este că veniturile noastre sunt mult sub media UE. Mai mult, anul acesta, structura cheltuielilor a fost schimbată uşor de criză. Procentul alocat mâncării a crescut, de la 40,3% în 2008 la 40,7% în 2010. Asta nu pentru că mâncăm mai mult în vremuri grele, ci fiindcă veniturile s-au redus şi preţurile au crescut.

Cea mai spectaculoasă creştere apare însă la ţigări şi alcool, unde cheltuielile lunare au urcat din 2008 şi până în 2010 cu 1,2 procente.

Ce mai cumpărăm

După mâncare, românii mai cheltuiesc mult pentru întreţinere, adică banii pentru locuinţă, apă, electricitate şi gaze, care înghit 18,7% din cheltuielile totale. Urmează băuturile alcoolice şi tutunul, care însumează 7,4% din total, adică puţin peste media europeană de 7% (4% pe băuturi alcoolice şi 3% pe ţigări).