Administraţiile locale, date în judecată

Premierul Emil Boc le-a cerut ieri prefecţilor să atace în instanţă "şmecheriile" făcute de reprezentanţii administraţiilor locale care şi-au majorat veniturile cu 25% pentru a nu suferi de pe urma reducerilor salariale.

"Am observat o mare veselie la unele administraţii locale în adoptarea unor hotărâri de Consilii pentru majorarea cu 25% a salariilor prin bonusuri de tot felul. Vă rog să atacaţi imediat în instanţele de contencios administrativ aceste hotărâri de Consilii", a declarat ieri Boc, în cadrul unei videoconferinţe cu prefecţii.

Mai citiţi şi:

Începe „războiul măririi salariilor“ dintre Primării şi Prefectura Braşov

Bugetarii cu salarii nesimţite au găsit trucuri pentru a combate tăierile lui Boc

Culmea nesimţirii bugetare: şi-au dat supliment de tăiere

Boc: "Acest guvern nu are nicio vină, în esenţă, pentru că trebuie să impună măsurile"

Prefecţii, puşi să-şi asume măsurile

În ultimele zile, mai multe administraţii locale, printre care cele din Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Timişoara, Mediaş sau Zalău, au luat decizia de a acorda angajaţilor bonusuri salariale. În cazul unora dintre funcţionarii publici, aceste majorări pot fi şi de peste 1.300 de lei. Aşa cum s-a făcut în ultimii 20 de ani, din nou facem şmecherii de felul acesta", a mai spus premierul Emil Boc.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul de Finanţe Gheorghe Gherghina, autorităţile locale nu au nicio şansă în demersul de a-şi majora, pe ultima sută de metri, salariile cu 25%, şi nici legea nu le permite acest lucru.

„După părerea noastră, Legea 330 nu le permite aşa ceva, pentru că anul acesta nu au dreptul decât la sumele din decembrie", a declarat Gherghina, pentru „Adevărul". În plus, oficialul a precizat că funcţionarii de la locale ar putea fi nevoiţi să dea banii înapoi. „Se va autosesiza Curtea de Conturi şi le va lua banii înapoi. Nu au nicio şansă", a adăugat secretarul de stat.

Şeful Executivului le-a mai solicitat prefecţilor să explice populaţiei, la nivel local, că măsurile de austeritate vor fi introduse nu din "vina" actualului Guvern, ci din vina deciziilor guvernărilor anterioare, peste care s-a suprapus criza externă.

În privinţa articolului 53 din Constituţie, pe care premierul l-a invocat pentru ca reducerile salariale şi cele de pensii să aibă acoperire legală,  acesta a precizat că prevederea a fost utilizată ca temei legal şi în 2009, pentru concediul fără plată, iar Curtea Constituţională a dat câştig de cauză Palatului Victoria.

„Acest lucru a fost confirmat chiar de Curtea Constituţională, care a spus că o asemenea măsură de constrângere nu vizează substanţa dreptului", a spus Boc.

Legile anticriză, aprobate de Executiv

Guvernul s-a întâlnit ieri seară pentru a aproba cele două legi pe baza cărora vor fi puse în aplicare măsurile de austeritate anunţate: tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea pensiilor cu 15%, reducerea ajutoarelor sociale şi a indemnizaţiei pentru mame cu 15%, dar şi transformarea pensiei minime în indemnizaţie.

Cele două legi, pentru care Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea săptămâna acesta, urmează să fie transmise Parlamentului.