VIDEO Strategia Dunării, şansa de relansare a României

În următorii 10 ani, UE îşi va concentra atenţia pe dezvoltarea ţărilor riverane fluviului şi va aloca zeci de miliarde de euro. Nu avem voie să ratăm această oportunitate. „Adevărul“ deschide astăzi o campanie de informare prin care vom arăta, cu ajutorul specialiştilor, cum putem profita de şansa oferită României prin Strategia Dunării.

Oficial, se numeşte „Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării" şi este un amplu proiect multinaţional prin care comunitatea europeană şi-a propus să reducă decalajele - în primul rând economice - dintre ţările aflate pe cursul superior al bătrânului fluviu şi cele de pe cursul inferior.

Citiţi şi:

Forum naţional pentru aplicarea Strategiei Dunării

Se coace strategia de adaptare a Deltei la schimbările climatice

Baconschi doreşte schimbarea denumirii şi emblemei PDL

Adică dintre Germania, Polonia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Cehia Austria şi Ungaria - pe de-o parte - şi Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina - de cealaltă parte. Observaţi că unele state nu sunt membre UE şi totuşi sunt cuprinse sau pot fi implicate în aplicarea Strategiei Dunării - aceasta este, de fapt, marea provocare lansată de comunitatea europeană pentru ţările riverane. Şi, atenţie, parteneri sau generatori de proiecte pot să fie nu doar autorităţile publice locale, regionale sau centrale, cum s-ar putea crede la prima privire, ci şi organizaţii private, cum sunt companiile, fundaţiile nonprofit, organizaţiile neguvernamentale, patronatele, dar mai ales unităţile de învăţământ, culturale sau de cercetare.

Un alt amănunt esenţial este acela că nu doar regiunile, landurile sau (în cazul nostru) judeţele de pe malurile Dunării sunt vizate în strategie, ci întregul teritoriu al fiecărei ţări, respectiv generatorii de proiecte din aceste zone. Altfel spus, pot colabora nu doar Călăraşiul cu Silistra, riverane în mod direct Dunării, ci şi Alba Iulia cu Debrecen, spre exemplu. Belgradul cu Bucureştiul, Iaşiul cu Kievul, Bavaria (Germania) cu Dobrogea şi exemplele pot continua - totul este ca proiectele dezvoltate de parteneri să conţină (şi) o componentă transfrontalieră, având Dunărea ca reper.

Ce trebuie să facem

„Elaborarea de proiecte inteligente şi lansarea unor idei originale reprezintă cheia care va deschide calea către succesul beneficiarilor", a explicat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul", Erhard Busek, preşedintele Institutului pentru Regiunea Dunării şi Europa Centrală, fost vicecancelar al Austriei şi coordonator la vârf al Pactului de Stabilitate în Europa Centrală şi de Est.

Erhard Busek precizează că România, pentru a fructifica oportunităţile oferite prin Strategia Dunării, va trebui să treacă la „un nou nivel al politicilor publice", la „o abordare mult mai serioasă a problematicii dezvoltării", pentru a reduce decalajele faţă de ţările occidentale.

O altă cale de acces către avantajele Strategiei Dunării „va fi, cu siguranţă, apropierea dintre mediul academic şi business, dintre şcoală şi companii în general", a precizat Heinz Trasch, directorul Fundaţiei Steinbeis - instituţie preocupată de transferul tehnologic şi de dezvoltarea relaţiilor dintre Est şi Vest.

„În Germania se pune foarte mare accent pe cercetarea aplicată, dezvoltată în centre şi universităţi, care este pusă apoi la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii. Un transfer de tehnologie, de la specialişti la mediul de afaceri - acest lucru lipseşte României", consideră Heinz Trasch.

Ne poate ajuta cineva?

Răspunsul la această întrebare ar putea fi o veste proastă: nicio instituţie de la Bruxelles nu va întreprinde ceva în mod special pentru ca vreo ţară să aibă succes în implementarea Strategiei Dunării, iar concurenţa dintre ţări va fi acerbă. „Numai de România, de autorităţile, de liderii entităţilor şi de fiecare aplicant în parte va depinde succesul", a spus, oarecum tranşant, Erhard Busek. „Depinde numai de creatorii de proiecte dacă ele vor fi realizate întocmai pentru a fi finanţa­bile, iar finanţarea va veni numai după ce proiectele vor fi fost puse în practică", a mai precizat oficialul european.

Unde suntem acum

România numără pe degete podurile peste Dunăre şi proiectele realizate în parteneriat cu colaboratori de pe celălalt mal al fluviului. În alte ţări riverane, astfel de referinţe sunt cu sutele - acesta este genul de decalaje ce trebuie reduse prin Strategia Dunării. În principiu, noi putem iniţia proiecte din domenii precum transporturile, infrastructura, energia, protecţia mediului, cultura, educaţia, cercetarea, dar şi „promovarea contactelor directe dintre oameni".

"Numai de România, de autorităţile, de liderii entităţilor şi de fiecare aplicant în parte va depinde succesul."
Erhard Busek
preşedintele Institutului pentru Regiunea Dunării

„Covrigii de Dunăre", un posibil exemplu

Eric Bartha, preşedintele Institutului World Trade Center din Bucureşti şi unul dintre promotorii din România ai Strategiei Dunării, spune că se pot alcătui asociaţii regionale de producţie care să beneficieze de fonduri europene. „S-ar putea înfiinţa o fabrică de covrigi, de exemplu, care să producă un brand nou: «Covrigi de Dunăre». Ei se pot face în România, făina să vină din Bulgaria, iar ambalajul din Austria. În primă fază pot fi exportaţi în toate ţările din regiunea Dunării, după care şi pe alte continente, de ce nu?", a exemplificat Bartha modelul de business regional ce s-ar putea dezvolta astfel.

Modelul baltic

Strategia Regiunii Baltice - care este luată drept exemplul cel mai apropiat de Strategia UE pentru Regiunea Dunării - vizează o „dezvoltare mai echilibrată"  a statelor din această zonă. Altfel spus, la fel ca în cazul Dunării, se urmăreşte o reducere a decalajelor semnificative existente iniţial între ţările vizate. Cei patru piloni ai Strategiei Regiunii Baltice sunt reducerea poluării în Marea Baltică, promovarea inovaţiei în întreprinderile mici şi mijlocii, crearea unor legături de transport mai bune şi îmbunătăţirea reacţiei de răspuns în cazul accidentelor.

Necesitatea elaborării unei astfel de strategii a venit în contextul extinderii Uniunii Europene în anul 2004, când probelemele legate de mediu, discrepanţe economice şi inconvenienetele create de infrastructura deficitară s-au acutizat. Comisia Europeană a lansat această strategie în vara lui 2009 şi reuneşte opt state membre ale UE: Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Germania şi Danemarca. Alături de cele opt s-au afiliat pentru implementarea strategiei şi două state nemembre, respectiv Norvegia şi Rusia.

„Adevărul" va prezenta pe larg mai multe proiecte care pot fi luate ca exemple de succes în aplicarea Strategiei Dunării.