Ipocrizia USL: După ce au sabotat recensământul, Şova şi Ponta vor să-l folosească în mod ilegal. Ei nu s-au lăsat recenzaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Şova
Dan Şova

Dan Şova a fost vârful de lance al celor care anul trecut au sabotat recensământul, îndemnându-i pe oameni să nu le răspundă operatorilor trimişi pe teren de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mai mult, Şova a refuzat să completeze el însuşi formularele de la Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011, ceea ce înseamnă că Dan Şova este unul dintre cetăţenii României care nu au fost număraţi de operatori şi,

Pentru a-i speria pe oameni, cei de la USL au mai susţinut atunci că anumite întrebări, legate de dotarea locuinţelor, sunt puse pentru ca apoi respectivele bunuri să fie impozitate de către Guvernul PDL.

Argumentul forte folosit a fost CNP-ul, liderii PSD şi PNL explicând românilor că aceste date personale sunt notate la recensământ pentru ca PDL să le fure votul la alegeri.

„Recensământul este ilegal”

Iată ce declara senatorul Dan Şova pentru „Adevărul”, anul trecut, în ultima zi a recensământului, încercând să justifice faptul că nu s-a recenzat: „Nu mă interesează să particip la o chestie care încalcă cel puţin trei legi".

Dan Şova nu este însă singurul politician care a boicotat recensământul, la vremea respectivă. Declaraţii asemănătoare, menite să-i panicheze pe oameni şi să-i facă să le închidă uşa în nas operatorilor, a făcut şi actualul premier, Victor Ponta, precum şi un fost prim-ministru, acum în puşcărie, Adrian Năstase.

Niciunul dintre aceştia nu şi-a recenzat "gospodăria", cum sună în termeni statistici. Adică nouă persoane, plus bona filipineză a familiei Ponta, nu au fost "contabilizate" de INS. ceea ce înseamnă că nouă români lipsesc la numărătoarea făcută în octombrie de INS.

După ce au îndemnat populaţia la „nesupunere”, liderii USL au descoperit peste noapte că operaţiunea le-ar putea fi de folos acum, la stabilirea cvorumului de la referendum.

Ce spunea Adrian Năstase despre recensământ

Aberaţii statistice

Efectele boicotării USL s-au văzut în rezultatele provizorii ale recensământului, unde lipsesc mulţime de români.

Situaţia cea mai ciudată apare în Capitală, unde INS se aştepta la subdeclarare mare, dar nu masivă, aşa cum s-a întâmplat. Capitala este cea mai bogată unitate administrativă din România şi aici se află oamenii cei mai “discreţi” în declararea la recensământ, lucru care se ştia de la acţiunile anterioare ale INS, dar şi de la recenzarea de probă, efectuată în mai 2011.

Aşa se face că Bucureştiul are, în datele provizorii ale INS, o populaţie de numai 1,678 milioane de locuitori. Din acest număr, ar trebui să-i scădem pe cei peste 250.000 de copii între 3 şi 18 ani (existenţi în evidenţa Inspectoratului Şcolar Bucureşti).

Adică, mai rămân doar 1,420 milioane de bucureşteni adulţi, potrivit recensământului.

Din aceştia, aproximativ 500.000 sunt pensionari înregistraţi la Casa de Pensii, iar alţi 850.000 figurează ca angajaţi.

Asta înseamnă, dacă datele INS ar fi adevărate, că nu avem şomeri în Bucureşti, nu avem oameni fără viză, nu avem oameni care n-au lucrat în viaţa lor, nu avem copii între 1 şi 3 ani, nici oameni care lucrează la negru, nu avem oameni care muncesc fără a avea statut de salariaţi, liber profesionisti, nici firme cu mai puţin de 4 angajaţi şi nici angajaţi MAI, MApN, SRI etc (eceştia nu apar în statistica INS a salariaţilor).

De asemenea, asta ar însemna că există un automobil pe cap de fiecare adult din Bucureşti, dacă ne luăm după datele oficiale (Brigada Rutieră) privind parcul auto din Capitală.

De aici deducem că suntem mai tari decât europenii, media pe UE fiind de aproape trei locuitori la un automobil. Nu mai vorbim de New York, unde media este de o maşină înmatriculată la patru locuitori.

Cu alte cuvinte, datele actuale ale INS se apropie mai mult de ceea ce se cheamă în termeni de specialitate “aberaţii statistice”.

Dar, nu vă temeţi, lucrurile nu vor rămâne aşa. INS va opera “corecţii” pe baza evidenţei populaţiei şi a unor documentări suplimentare, astfel încât să se apropie de realitatea din actele poliţiei.

La începutul lunii octombrie 2011, la Evidenţa Populaţiei erau înregistrate 2,212 milioane de locuitori în Capitală. Cifră despre care toţi spuneau că este departe de realitate, realitate ce tinde spre 3 milioane de persoane stabilite aici.

Cei de la INS ar fi fost mulţumiţi dacă identificau măcar 2,5 milioane de locuitori, categoria populaţie stabilă.

Subdeclararea din Bucureşti a fost accentuată şi de proasta organizare, este foarte adevărat. În prima zi de recensământ s-a descoperit că nu există suficienţi operatori şi mulţi dintre recenzorii repartizaţi în Ferentari au dezertat.

De aceea s-a ajuns la formula inedită de autorecenzare, adică de completare a formularelor şi trimiterea lor la centrele din primării.

Cu toate astea, nu s-a urcat nici măcar până la 1,7 milioane de bucureşteni.

A doua subdeclarare masivă – “căpşunarii”

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului, avem în străinătate, plecaţi pentru mai mult de 12 luni sau de mai mult de 12 luni, 910.264 de persoane.

Reamintim că Recensământul 2011 a fost făcut după regulile Comisiei Europene şi s-a desfăşurat în toate statele UE.

La final, se vor compara în oglindă datele din toate celelalte state UE, iar numărul de mai sus, 910.264 de persoane plecate la muncă sau la studii în străinătate (potrivit INS), trebuie să se reflecte în statistica celorlalte ţări din Uniune. Câţi plecaţi apar la noi trebuie să apară ca intraţi şi stabiliţi în Uniune.

Ei bine, Spania a spus deja, în rezultatele provizorii ale recensământului lor, că au peste 900.000 de români, iar în Italia au fost număraţi alţi aproape 900.000 de români stabiliţi acolo.

Prin urmare, este vorba de peste 1,8 milioane de români doar în cele două ţări, dar mai există şi prin celălalte 24 de state.

România va trebui să explice Comisiei Europene această “eroare” a INS.

Motive

Motivele pentru care oamenii nu le-au deschis uşa recenzorilor au fost multe: campania de manipulare a USL (cu poliţia politică etc), teama ca nu cumva să plătească impozite mai mari, chiriaşii fără viză din Bucureşti nu au vrut să le creeze probleme proprietarilor (să nu cumva să fie impozitată chiria), dorinţa de a ascunde bogăţii care nu pot fi justificate etc. Oamenii nu au înţeles că toate datele ce urmau să fie culese nu se puteau trimite la fisc şi la nicio altă instituţie.

Niciunde în lume listele de alegători nu se fac pe baza recensământului

Listele permanente de alegători sunt întocmite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), instituţia care are situaţia tuturor românilor cu domiciliul în România. Desigur, există nereguli rezultate din birocraţia cunoscută, morţi care nu au fost scoşi din evidenţă sau oameni cu două domicilii, fiindcă nu s-a operat schimbarea.

Aceste date, de la MAI, sunt singurele date oficiale prinvind evidenţa populaţiei şi se trimit la Autoritatea Electorală Permanentă. Sunt liste care se actualizează continuu.

Recensământul se face pe bază de chestionar, dacă cineva nu a dorit să discute cu operatorii sau dacă a declarat informaţii false, nimeni nu i-a făcut nimic, deşi legea prevedea şi  amenzi.

Peste tot în lume votarea se face pe listele din evidenţa populaţiei, evidenţa primăriilor, recensământul având alte rosturi. Există liste de alegători peste tot, există registre ale populaţiei, există tot felul de variante, ca organizare şi denumire, dar toate înseamnă acelaşi lucru: evidenţa cetăţenilor unei ţări şi a locuitorilor acesteia.

Mai mult, populaţia nu coincide cu numărul cetăţenilor, iar Constituţia spune că au drept de vot cetăţenii României. Cetăţeni care poate au plecat de mult, nu mai au niciun domiciliu şi nicio rudă în România, nu mai apar în nicio evidenţă a populaţiei de aici şi nici nu au mai vizitat ţara asta de 50 de ani.

Dar, ei pot să voteze, chiar dacă sunt “supranumerar”, nu figurează în listele permanente.

De aceea, aacă listele permanente din ţară ar fi foarte corecte (aşa cum nu sunt niciunde), şi dacă am presupune că votează toţi românii, numărul alegătorilor ar fi mai mare decât numărul celor de pe liste.

Când vorbim de “căpşunari”, este vorba însă de români cu domiciliul în acte în România, oameni care au case aici şi au investit în ele bani câştigaţi afară.

Este adevărat, ei sunt oameni pe care USL nu i-a vrut niciodată în listele de alegători şi pe care liderii USL se gândeau să-i scoată din liste permanente, de parcă le-ar fi putut retrage cetăţenia.

Citiţi Ponta bate câmpii cu CNP-ul la recensământ

Recensământul la final, o bătaie de joc

Iată şi explicaţiile INS: INFORMARE pentru lămurirea “DIFERENŢELOR ÎNTRE DATELE DE POPULAŢIE” gestionate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi cele gestionate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite