China, în război cu Nobelul în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Disidentul Liu Xiaobo este mărul discordiei între Occidentul care-l premiază şi China care vede în el un „infractor“. Ceremonia de la Oslo va fi boicotată de 20 ţări. România va participa totuşi. Ambasadorul Chinei în România a trimis ieri, în exclusivitate, redacţiei „Adevărul” un mesaj extrem de critic la adresa ţărilor care participă la ceremonia de la Oslo de acordare a Premiului Nobel pentru Pace (inclusiv România)

Nobelul pentru Pace încaieră China şi Europa

Boicotul premiilor Nobel, o lovitură pentru SUA

Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, nu va fi prezent la ceremonia de astăzi din capitala Norvegiei. Aflat în arest în China, disidentul va fi reprezentat simbolic printr-un scaun gol şi o fotografie. La ceremonie nu vor veni  reprezentanţii Chinei şi nici ai altor 19 ţări care au decis să boicoteze ceremonia. Beijingul a văzut în acordarea Nobelului pentru Pace 2010 un amestec în treburile sale interne. „Comitetul Nobel a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace 2010 lui Liu Xiaobo pentru lupta sa îndelungată şi nonviolentă pentru drepturile fundamentale ale omului". Aceasta a fost motivaţia pentru acordarea premiului. China însă a văzut în acest gest un complot al Occidentului împotriva sa şi l-a caracterizat pe Liu Xiaobo drept un infractor de drept comun. „Comitetul Nobel trebuie să admită că se află în minoritate. Cetăţenii chinezi şi marea majoritate a oamenilor din întreaga lume sunt împotriva acestei decizii", declara Jiang Yu, purtătoarea de cuvânt a ministrului de Externe.

Imediat după anunţ, China a lansat o ofensivă diplomatică pentru a convinge cât mai multe ţări să boicoteze ceremonia. Comitetul Nobel a trimis 65 de invitaţii la ambasadele din Oslo, 20 dintre ele declinând invitaţia de a participa. Pe lângă China, lista este completată de Afganistan, Arabia Saudită, Columbia, Cuba, Egipt, Irak, Iran, Kazahstan, Maroc, Nepal, Filipine, Serbia, Rusia, Sudan, Sri Lanka, Tunisia, Ucraina, Venezuela şi Vietnam.

Ambasada României la Oslo a primit o solicitare de boicot din partea Chinei, iar Ministerul de Externe de la Bucureşti a analizat îndelung problema. „Noi nu ne temem nici de represalii, nici de altceva, dar în acelaşi timp înţelegem de mulţi ani sensibilităţile prietenilor noştri chinezi. Nu am vrea să intervenim în marea lor societate într-un fel sau altul", declara iniţial ministrul Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei mai preciza ferm: „Vom vedea pe cine trimitem, dar nu va fi şeful misiunii". Între timp, MAE s-a răzgândit şi a anunţat că „România se va alinia poziţiei UE şi va participa la ceremonia de decernare la nivel de ambasador".

Teama de represalii

Refuzul unor ţări precum Iran sau Cuba nu e de mirare. Pe listă apar însă şi Egipt, Maroc, Filipine şi Pakistan, patru dintre aliaţii cei mai importanţi ai SUA din afara NATO, ţări ce primesc ajutoare uriaşe din partea Washingtonului. „Decizia acestor ţări nu are legătură cu relaţiile lor cu SUA, ci a fost luată ţinând cont de relaţiile lor bilaterale cu China. Pe de altă parte, reflectă şi influenţa tot mai mare a Chinei la nivel global", a explicat, pentru „Adevărul", Raffaello Pantucci de la European Council on Foreign Relations. „Se poate spune că şi teama de represaliile chineze a jucat un rol. Dar este şi o modalitate lejeră pentru aceste ţări de a obţine diverse avantaje făcând Chinei de plac", este de părere expertul ECFR.

Majoritatea ţărilor nu au oferit nicio explicaţie oficială pentru refuz. Rusia a precizat sec că ambasadorul său nu va fi în Norvegia la data ceremoniei, iar Hugo Chavez a spus că pentru el Liu este „un alt Obama". Angela Filote, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Extindere, a precizat că Bruxellesul este dezamăgit de Ucraina şi Serbia, două ţări cu aspiraţii europene, care au ales să stea acasă. Până acum, Norvegia a fost singura „pedepsită" de China, Beijingul suspendând negocierile privind comerţul bilateral.

Cine este Liu Xiaobo

image

Liu Xiaobo, laureatul  Premiului Nobel pentru Pace Foto: afp

Liu Xiaobo (54 de ani) - critic literar, scriitor şi profesor - ispăşeşte o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru „subminarea puterii de stat". Liderul disidenţei chineze a fost condamnat la 25 decembrie 2009, după ce s-a numărat printre cele peste 300 de persoane care au semnat „Carta 08", un apel la liberalizarea şi democratizarea politică a Chinei. Semnatarii „Cartei 08" cereau o nouă Constituţie care să garanteze respectarea drepturilor omului, alegeri libere pentru funcţiile publice şi libertatea religioasă şi de exprimare. Disidenţa lui Xiaobo nu a început aici. În 1989 s-a întors în China din SUA - unde era profesor -, pentru a participa la protestele din Piaţa Tiananmen. „Masacrul din 1989 mi-a lăsat o impresie foarte puternică", povestea el pentru „BBC" în 2008. Reîntoarcerea din 1989 l-a costat însă scump, fiind condamnat la doi ani de detenţie pentru că a participat la manifestaţii. A fost suspendat de la Facultatea din Beijing, dar a continuat să critice regimul. În 1996 a fost trimis într-un centru de reeducare pentru trei ani, deoarece a criticat sistemul partidului unic.

Anul trecut, cu două zile înainte de publicarea „Cartei 08", Liu a fost arestat, dar autorităţilor le-a luat o lună pentru a spune adevărul familiei. Statele Unite şi alte ţări au făcut presiuni la adresa Beijingului pentru eliberarea lui. China a rămas surdă la aceste apeluri şi a organizat un proces-fulger, chiar în ziua de Crăciun. Experţii au apreciat că data a fost aleasă special pentru ca evenimentul să fie cât mai puţin observat în Occident.

„România, obişnuită să  facă pe plac marilor puteri"

„România nu a vrut niciodată să supere o mare putere". Aşa a caracterizat  Ruxandra Ivan, asistent la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, ezitările Bucureştiului privind nivelul de reprezentare la ceremonie. „E foarte bine că va fi prezent ambasadorul, altfel am fi făcut o figură separată faţă de restul UE, aşa cum s-a întâmplat şi altădată", a precizat Ruxandra Ivan pentru „Adevărul". „În mentalul decidenţilor de politică externă a existat şi există încă o anumită teamă faţă de marile puteri", a mai subliniat ea. „Regimul chinez este liber pe plan economic. La nivel politic, vorbim de un regim închistat, unde oamenii sunt persecutaţi. E normal ca Beijingul să fie supărat pentru că acordarea premiului unui om care militează împotriva regimului reprezintă un vot de blam din partea comunităţii înternaţionale", a explicat Ivan încercarea Chinei de a boicota ceremonia.

,,Câinii latră, caravana trece" - Mesajul trimis de Liu Zengwen, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România ziarului „Adevărul“

image

Ambasadorul Chinei la Bucureşti, Liu Zengwen Foto: Adevărul

Vreţi să ştiţi de ce Comitetul Nobel a decernat în acest an Premiul pentru Pace infractorului Liu Xiaobo, cel ce a încălcat legile Chinei şi în prezent îşi ispăşeşte pedeapsa în închisoare? Este foarte simplu. Revedeţi în ,,Fabulele lui Esop" povestea vulpii la struguri. De fapt, ceea ce le preocupă pe unele ţări occidentale nu sunt, în realitate, democraţia şi drepturile omului din China, ceea ce le îngrijorează cu adevărat  sunt continua ascensiune a forţei Chinei de 30 de ani încoace şi declinul relativ al forţei Occidentului în ansamblu: acesta este faptul pe care pentru moment nu-l pot accepta unele ţări occidentale, mai ales că această situaţie se petrece în China condusă de Partidul Comunist. Adevărul adevărat este că ele nu mai găsesc ceva cu ce să se poată făli şi atunci nu le rămâne decât să peroreze pe tema drepturilor omului. Aceasta mă face să-mi amintesc de un proverb românesc: ,,Nu se aruncă cu pietre decât în pomul cu fructe".

Unele ţări occidentale au sperat dintotdeauna ca în interiorul Chinei să se petreacă o prefacere, să păşească pe urmele fostei Uniuni Sovietice sau ale fostei Iugoslavii. Aceasta spre a le fi la îndemână să o destrame şi să o stăpânească. Ele au sperat ca China să se occidentalizeze completamente, să preia tel quel  sistemul democratic occidental spre a o aduce mai uşor sub controlul lor.

Însă socotelile lor pe placul inimii au eşuat una după alta. Toate drumurile duc la Roma, însă în lume nu este posibil să existe doar un singur sistem politic, doar un singur model de dezvoltare. În aprecierea sistemului politic dintr-o ţară, dacă este bun sau nu este bun, criteriul fundamental se cuvine a fi evaluarea realităţii dacă el stimulează, asigură dezvoltarea şi progresul economiei şi societăţii, dacă de roadele acestora se bucură într-adevăr masele largi populare. Sistemul şi calea care corespund acestui criteriu este un sistem bun, este o cale bună, ce se cer a fi apreciate pozitiv în întregul lor. În China antică circula o asemenea zicală: ,,Portocalul ce creşte la sud de Râul Huai este ju, cel ce creşte la nord de Râul Huai este zhi ". Ceea ce spune zicala este că pomul - portocal ce creşte la sud de Râul Huai este portocal, dar o dată transplantat la nord de Râul Huai se transformă în chitru. Cum este posibil să apară un asemenea fenomen? Acesta se datorează deosebirilor dintre pământul şi apă din cele două zone.  Fenomenul ne spune că ceea ce este potrivit unui anume timp, unui anume loc, dacă este transferat într-un alt timp, într-un alt loc fără să se ţină seama de deosebirile dintre condiţiile obiective, foarte adesea poate conduce la rezultate contrare celor dorite. La drept vorbind, eu unul aş dori dimpotrivă ca ţările occidentale să nu se grăbească cu promovarea sistemului lor democratic în China. Privindu-i pe liderii unor ţări europene ce în prezent s-au prăvălit în adâncurile crizei şi văzându-le figurile încruntate de îngrijorare, eu unul, dimpotrivă, am mari îndoieli în legătură cu eficacitatea aşa-zisului lor sistem democratic.

În istoria Chinei nu lipsesc cărturari care şi-au demonstrat îndrăzneala şi dârzenia, care nu au ezitat să-şi sacrifice propria viaţă pentru cauzele măreţe ale naţiunii, însă Liu Xiaobo realmente nu se numără printre aceştia. Cu 21 de ani în urmă, după ce a participat la tulburări sociale şi a fost arestat de poliţie, în cursul anchetei spre surprinderea celor din jur, a îngenuncheat, a cuprins în braţe picioarele anchetatorului şi, cu lacrimi în ochi, a implorat iertare. Decernarea  Premiului pentru Pace unui măscărici care încearcă să câştige simpatia publicului prin vorbe ispititoare, trâmbiţând că ,,China ar trebui colonizată 300 de ani", că ,,China ar trebui dezmembrată în 18 bucăţi" pur şi simplu echivalează cu autodescalificarea Comitetului Nobel.

Eu adesea invoc relaţiile dintre oameni spre a califica relaţiile dintre state. În concepţia chinezilor, cel care pe de o parte îţi pune piedici, iar pe de altă parte se gândeşte să tragă foloase de pe urma ta este un om imoral, nicicum nu poate fi ,,un gentilhomme integru". Premiul Nobel constă în 1.400.000 de dolari, dar în realitate acest premiu în sine deja nu mai valorează niciun ban. Cu atât mai mult, speranţa că prin acest premiu vor reprima China nu este nimic altceva decât o distracţie pe seama propriului spectacol. Bine zice un proverb egiptean: ,,Câinii latră, caravana trece".


Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite