Noua salvare a Greciei

Economia greacă a fost salvată, în urmă cu un an, prin acordarea unui împrumut de 111 miliarde de euro. Acum, Atena s-a întors pentru a cere şi mai mult. Jean-Claude Juncker, preşedintele miniştrilor de Finanţe din zona euro, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că Grecia are nevoie de un program suplimentar de ajustare.

Ce a vrut de fapt să spună: Grecia nu a luat deciziile dureroase atât de necesare pentru a convinge pieţele că intenţiile sale sunt serioase în ceea ce priveşte redresarea finanţelor publice. Agenţia de evaluare Standard&Poor's tocmai a scăzut luni cu două trepte ratingul Greciei, la un nivel îngrijorător. La orice nou împrumut acordat Greciei va fi nevoie, aproape sigur, şi de contribuţia Marii Britanii, chiar dacă nu face parte din zona euro. Nu ar fi prima dată când am fi nevoiţi să suportăm un tratament nedrept, din cauza deciziei guvernanţilor de a accepta participarea Marii Britanii la mecanismul de stabilitate pentru ţările din zona euro.

Am contribuit deja cu şapte miliarde de lire sterline (peste opt miliarde de euro) la salvarea Irlandei şi vom mai da probabil şase miliarde de lire pentru Portugalia. Această sumă depăşeşte totalul economiilor pe care le-am făcut în urma aplicării programului de reduceri bugetare.  Există temeri că şi Spania este ameninţată de riscul contagiunii, ţară care este a patra economie a zonei euro. Dacă se va întâmpla aşa ceva, supravieţuirea euro în actuala formă este greu de imaginat.

În weekend au circulat zvonuri - vehement dezminţite - potrivit cărora Grecia se gândeşte la retragerea din zona euro pentru a se putea redresa. Soarta Greciei va fi decisă în cele din urmă de Germania. Luni, Berlinul a anunţat că în luna martie exporturile germane au atins un nivel record. Cu toate acestea, disciplina economică germană este afectată de situaţia Greciei. Când vor decide contribuabilii germani că au plătit destul?