Acuzaţii româneşti: Presiuni europene în cazul Nicolescu/ Expert anticorupţie: E o prostie! Arată că justiţia funcţionează

Doi europarlamentari români, Adrian Severin şi Victor Boştinaru, au solicitat Comisiei Europene să spună dacă "a pus presiune asupra României şi a cerut măsuri precum arestarea preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu", se arată într-o scrisoare care îi are printre semnatari pe cei doi aleşi români.

Eurodeputaţii mai întreabă Comisia dacă "această presiune este compatibilă cu principiile de separare a puterilor şi de independenţă a justiţiei într-un stat?"

Citeşte şi cum a ajuns cazul preşedintelui CJ Argeş în atenţia Parlamentului European

Semnatarii scrisorii sunt nedumeriţi în legătură cu partea din motivarea deciziei de arestare şi în care judecătorul explică de ce inculpatul reprezintă un periocol social şi de ce este mai grav pentru societate când un funcţionar public este acuzat de fapte de corupţie printre care trafic de influenţă şi luare de mită.

"În decizia Tribunalului Argeş, arestarea preventivă a domnului Constantin Nicolescu (n.n PSD) este motivată de faptul că el reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, argument ilustrat, printre altele, prin faptul că „faptele săvârşite de inculpat au o mare rezonanţă atât asupra opiniei publice cât şi asupra celor care ne monitorizează pe probleme de corupţie. [...] Dacă tocmai o persoană care este preşedinte al Consiliului Judeţean săvârşeşte astfel de fapte - rezultă cât de bine este privită ţara noastră pe plan extern".

Trebuie menţionat că în acest stadiu al procedurii, nu există dovezi şi nu este nevoie de dovezi că persoana acuzată a comis vreo infracţiune, aceasta beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, mai susţin eurodeputaţii.

Cum s-a produs presiunea

Ei arată că, în prezent, singura instituţie care monitorizează România privind corupţia este Comisia Europeană prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. "Prin urmare, se pare că instanţele româneşti nu iau decizii în baza legii şi a informaţiilor obiective ale cazului, ci în baza influenţei exercitate de către organismele externe, în acest caz, Uniunea Europeană. (...) Mai mult decât atât, subliniem faptul că acesta nu este singurul caz când asemenea argumente sunt invocate de către instanţele româneşti", se arată în aceeaşi scrisoare.

Expert anticorupţie: e dovada că justiţia a înţeles!

Potrivit unuia din experţii anticorupţie, astfel de motivări care aduc argumente în legătură cu pericolul social în cazul inculpaţilor care sunt în funcţii publice importante sunt explicate şi de judecătorii din alte ţări. „Astfel de motivări am văzut şi în Marea Britanie. Judecătorii trebuie să explice care este pericolul social concret şi vorbesc în argumentele lor despre importanţa funcţiei publice şi impactul social al faptelor de corupţie în societate.", a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice Române (SAR)

În privinţa cazului de la Argeş, Ştefan arată că motivarea în care se arată că astfel de fapte, la un astfel de nivel, afectează imaginea în plan extern a ţării demonstrează că „justiţia din România a început să înţeleagă cât de grave sunt faptele de corupţie, mai ales în cazul persoanelor cu funcţii publice".

Unul dintre cele mai criticate obiective pe justiţe pe care România este încă monitorizată de Comisia Europeană, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, se referă exact la dosarele de corupţie politică şi lipsa rezultatelor concrete în judecarea lor.