Omul supersonic: Vrea să sară cu paraşuta din stratosferă

Austriacul Felix Baumgartner vrea să devină primul om care realizează o săritură din stratosferă. În saltul de la 36.000 de metri altitudine, potrivit calculelor realizate de echipa Red Bull Stratos, Felix va atinge aproximativ 1.100 kilometri pe oră după numai 35 de secunde.

Supranumit "Felix fără frică" sau „Zeul din ceruri" din cauza salturilor sale de la înălţime, Felix Baumgartner şi-a stabilit de această dată un ţel suprem.

Mai citeşte şi:

Ce spune un român demn de Cartea Recordurilor: „Eu dacă vreau să cânt la Polul Nord, cânt!"

După ce săriturile de pe cele mai înalte clădiri din lume sau trecerea Canalului Mânecii în cădere liberă, cu ajutorul unui costum înaripat, i s-au părut provocări prea banale, Baumgartner a căutat ceva inimaginabil. O săritură din stratosferă.

Experiment ştiinţific

Dincolo de aspectul sportiv, dus cu mult peste limita extremului, această provocare va reprezenta un adevărat experiment ştiinţific menit să aducă o serie de răspunsuri privind atât rezistenţa corpului uman, cât şi nivelul tehnologic atins de omenire.

Deschizător de drumuri

Felix va urca la 36.000 de metri într-un balon de polietilenă umplut cu heliu, etanş, care îi va oferi un mediu presurizat. Însă în momentul în care va depresuriza nava şi va deschide uşa pentru a sări, costumul şi casca, integral presurizate, vor alcătui singurul sistem care îl va ţine în viaţă până când va ajunge în partea inferioară a atmosferei.

Încercând să depăşească bariera sunetului în cădere liberă, Felix va deschide drumul pentru o viteză pe care viitorii astronauţi şi aviatori este posibil s-o înfrunte. Chiar dacă Felix va fi nevoit să-şi optimizeze poziţia pentru a putea atinge viteza Mach 1, astronauţii care se vor salva catapultându-se de la altitudini semnificativ mai mari pot atinge uşor viteze supersonice. Cea mai mare provocare o constituie folosirea acestui echipament care este extrem de rigid.

„Este tot timpul provocator să testez acest costum, să mă aflu în camera de presiune, dar de asemenea este o luptă continuă pentru că nu prea ai control. Mişcările sunt limitate, nu prea poţi să-ţi întorci capul, să priveşti împrejur. Atunci când mă aflu în camera de presiune nu sunt probleme, dar imobilitatea va fi o problemă atunci când voi sări, deoarece trebuie să te adaptezi în aer", explică Felix Baumgartner.

Costumul, element-cheie

Proiectul Red Bull Stratos se bazează pe un parteneriat solid cu David Clark Company, care a produs pentru Baumgartner costumul şi casca al căror principal rol este să-l menţină în viaţă în această încercare. Cei de la David Clark sunt pionieri în această industrie, ei producând echipament de protecţie aerospaţial încă din 1941. "Am încredere maximă că acest costum va funcţiona. Cel mai important este însă cum va funcţiona tot pachetul, împreună cu paraşuta, cu hamurile, tot ceea ce Felix va avea asupra sa", spune Dan McCarter, directorul programului.

În mediul ostil al stratosferei, Felix trebuie să facă faţă unor pericole multiple cum ar fi temperaturile extrem de scăzute (sub -55 de grade Celsius), un mediu cu puţin oxigen, insuficient pentru a ţine în viaţă un corp uman sau o presiune scăzută a aerului. Aceasta din urmă poate duce la maladii de decompresie şi ebulism - o stare în care sângele poate "fierbe", formându-se bule de vapori ucigaşi. Toate acestea pot fi evitate cu ajutorul echipamentelor.

Viaţa lui Baumgartner va fi pe muchie de cuţit

Singurul om care a reuşit o săritură asemănătoare a fost americanul Joe Kittinger, în 1960, în cadrul Proiectului Excelsior, fiind în două rânduri la un pas să-şi piardă viaţa. Kittinger a sărit de la 31.000 de metri, record neegalat până în prezent. Au mai existat şi alte încercări de acest fel, aproape 20 la număr, majoritatea încheiate în mod tragic pentru temerari.

„Până la urmă este o chestie în care îţi rişti viaţa. Iar Felix ştie asta, ştie că viaţa sa va fi pe muchie de cuţit. Treaba noastră este să facem tot ce putem din punct de vedere tehnic şi ingineresc pentru a ne asigura că îl vom proteja", spune şi Art Thompson, managerul tehnic al proiectului.