„Sex“ prin texte şi prin imagini

Românii nu sunt inhibaţi în a-şi comunica dorinţele „fierbinţi“ prin intermediul tehnologiei. Fenomenul este uzual pentru cei între 14 şi 35 de ani. Sextingul poate funcţiona ca un „preludiu“ într-o relaţie, dar poate fi riscant atunci când partenerii nu se cunosc foarte bine.

Citiţi şi: „Nu în seara asta, iubitule. Mă simt prea grasă..."

Laura are 15 ani şi l-a cunoscut pe iubitul ei - mai mare cu cinci ani şi din alt oraş - într-o vacanţă. De când s-au cunoscut, Laura i-a trimis atâtea mesaje că nu se mai vedeau literele şi cifrele pe tastele telefonului, povesteşte mama ei.

După ce a primit o factură „uriaşă", a căutat în telefonul ei şi a găsit câteva sms-uri „nepotrivite pentru o fată de vârsta ei". I-a inter­zis să mai comunice cu el, dar i-a spus că vrea să-l cunoască. Băiatul nu a venit însă niciodată.

12 ani la băieţi, 14 ani la fete

Sexting (cuvânt compus din sex şi texting) - trimiterea de mesaje cu conţinut sexual sau de fotografii nud sau aproape nud pe telefon, e‑mail, messenger şi prin alte mijloace de comunicare - este un concept ce s-a dezvoltat odată cu tehnologia modernă. Şi, cum aceasta e prezentă în viaţă de la vârste din ce în ce mai mici, şi sextingul începe devreme. Iar numărul celor care îl practică este tot mai mare.

Putem vorbi de sexting încă de la vârsta de 12 ani, spune psihologul clinician Cristian Delcea de la Centrul de Terapie Sexologică Cluj-Napoca. „Din studiile noastre pe populaţia din România a reieşit că vârsta de 12 ani la băieţi şi de 14 ani la fete este începutul lor de sexting. Mulţi dintre ei se simt chiar obligaţi de proximitatea spaţială să procedeze în acest fel, pentru a nu‑şi pierde apartenenţa la un grup de vârsta lor", explică specialistul.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.300 de persoane (1.700 de bărbaţi şi 500 de femei) din mediul urban, cu vârste între 12 şi 70 de ani, cu studii medii, 30%, şi superioare, 70%.

Un fel de „preludiu"

Românii, arată acelaşi studiu, nu sunt inhibaţi în a-şi comunica dorinţele prin intermediul tehnologiei moderne. „Atât femeile, cât şi bărbaţii fac sexting pentru a stabili o relaţie de prietenie, pentru a face sex şi pentru a comunica cu cineva de sex opus", explică specialistul. În ceea ce priveşte însă frecvenţa celor care fac sexting, grupa de vârstă la care acest fenomen este cel mai uzual este de 14-35 de ani, adaugă psihologul Cristian Delcea, care spune că putem numi sextingul „preludiu", pentru că rolul lui este acelaşi.

Sextingul depinde însă de tipul de relaţie, spune Delcea. „Dacă se doreşte o relaţie de prietenie, acesta ajută la primul contact pentru stabilirea unei întâlniri clasice faţă în faţă. Dacă facem referire la o relaţie de tip «aventură», atunci vorbim de un sexting mai lung, pentru o relaţie ocazională", explică psihologul.

Pozitiv sau negativ?

Conceptul de sexting a fost preluat, tot prin intermediul tehnologiei, de la americani. Şi la ei, potrivit unui studiu publicat recent în ziarul „The Denver Post", tot mai multe cupluri au tendinţa de a-şi comunica dorinţele sexuale prin intermediul internetului sau cu ajutorul gadgeturilor. Sondajul care a arătat aceste rezultate a fost realizat online de revista „Men's Fitness".

La acesta au participat 1.200 de persoane, atât femei, cât şi bărbaţi.  Potrivit cercetării, această comunicare „fierbinte" nu dăunează relaţiei de cuplu, ci, dimpotrivă, îi dezinhibă pe parteneri. În plus, mesajele deocheate, transmise prin intermediul internetului, au un rol de afrodiziac, îmbunătăţind calitatea vieţii sexuale. Subiecţii au precizat că acest tip de comunicare grăbeşte lucrurile spre o partidă de sex, situaţie rar întâlnită în cazul comunicării faţă în faţă, după cum au răspuns 80% din femei şi 58% din bărbaţi, care au precizat şi că preferă să flirteze pe Facebook sau pe chaturi.

Totuşi, sextingul implică multe riscuri, mai ales dacă sunt implicaţi adolescenţi. Dar pericole există şi pentru adulţi. „Persoanele tinere care practică sextingul pot deveni o ţintă predilectă a pedofililor şi a grupurilor infracţionale de crimă organizată. Mai mult decât atât, în special fetele sunt uşor păcălite de indivizi care plătesc pentru videochat, iar după o simplă discuţie persuasivă ele devin o victimă a traficului de carne vie", explică Cristian Delcea.

Pentru adulţi, sextingul poate fi o „cursă" a celor care folosesc şantajul în scopuri politice, economice, de cuplu şi familie. „În România, cunoaştem multe cazuri de genul acesta în Constanţa, Bucureşti şi Craiova", adaugă Delcea.  Pentru persoanele vârstnice poate fi o înşelăciune şi un şantaj în scop economic. „Sextingul are avantaje şi dezavantaje. Contează cum utilizaţi şi cum controlaţi o comunicare de genul ăsta", spune specialistul.

"Sextingul are avantaje şi dezavantaje.Contează cum utilizaţi şi cum controlaţi o comunicare de genul ăsta.
Cristian Delcea
psiholog clinician

De ce îl facem?

Sextingul ar putea fi:
- un echivalent al strigătelor de împerechere ale animalelor;
- un alt mod de a bârfi;
- o modalitate de distracţie şi de amuzament;
- o formă de hărţuire sexuală.

Loredana  cântăreaţă: „Mulţi au făcut-o cel puţin o dată. Chiar dacă nu ştiau că aşa se numeşte"

Loredana, în ziua lansării cărţii  Foto: Dan Bistriţeanu

„Aproape toată lumea face sexting chiar dacă nu o recunoaşte! Pentru unii reprezintă substitutul pentru sex real atunci când sunt plecaţi în delegaţii, iar cu câteva SMS-uri îşi pot satisface nevasta geloasă. Pentru alţii poate fi ca un harem virtual în care se loghează când vor, doar printr-o simplă apăsare a tastaturii, dacă au nevoie de senzaţii tari online şi fără obligaţii de a le caza pe viaţă în vreun serai", scrie Loredana, în cartea cu acelaşi nume, publicată în 2009.

Sextingul, spune ea, a apărut însă de foarte multă vreme. Îşi aminteşte de copilărie, când, „la Oneşti pe strada 11 Iunie se practica deja un fel de sexting, dar fără să o ştim. Tot timpul apăreau mesaje scrise cu cretă pe garduri cum că: Mirela Iepure de la scara 2 se puncte, puncte cu Ovidiu de la scara 4".

„Adevărul": De ce ai ales să scrii despre asta?

Loredana: Cartea reprezintă eseuri adunate sub acest titlu „Sexting". Un titlu poate veni de cele mai multe ori la final, atunci când trebuie să găseşti formula ideală pentru a reprezenta conţinutul. Aşa s-a întâmplat şi cu „Sexting"; punând cap la cap aceste eseuri scrise pe perioada câtorva ani, m-am gândit că cel mai potrivit ar fi acest predicat. Sexting este un neologism, un cuvânt al lumii în care trăim, un cuvânt care, cu câţiva ani în urmă, înainte de apariţia internetului şi a telefoniei mobile, nici nu exista. În ziua de azi ajungem să comunicăm mai mult prin mesaje decât prin prezenţă fizică.

Câţi români fac sexting? Suntem chiar atât de dezinvolţi în materie de sex?

Sexting nu înseamnă că faci sex. Este sex şi texting... Sextingul este legat de tot ceea ce înseamnă mesaje cu substrat sexual... cu siguranţă mulţi dintre cei care deţin un  mobil sau au internet au făcut cel puţin o dată sexting. Chiar dacă nu ştiau că aşa se numeşte.

De ce ai face sexting?

Atunci când eşti la distanţă de persoana iubită sau când poate vrei să intri în contact cu cineva pe care abia l-ai descoperit. Câte căsătorii sau relaţii nu încep astăzi pe internet?! Tehnologia, puterea de a comunica virtual au dus dragostea şi sexualitatea într-un punct în care bunicii şi chiar părinţii noştri nu s-au gândit vreodată că pot ajunge. Ai mai mult curaj parcă şi mai puţină jenă când ştii că nu eşti judecat imediat după aparenţele fizice. Eşti în spatele unui ecran. De asta mulţi îşi permit să facă lucruri pe care, în realitate, nu ar îndrăzni să le facă. Cine din fundul unui sat s-ar fi gândit că s-ar putea cupla cu un chinez, care-i doar la un click distanţă? Asta nu înseamnă că toată lumea îşi doreşte să-şi găsească persoana iubită în acest mod, dar, în lipsa altor posibi­lităţi, cred că este un substitut bine-venit.

Sextingul e preludiu sau înlocuitor pentru sex?

Poate fi şi una, şi alta, depinde în ce situaţie te afli. 

Părerea Expertului:'' Ne diferenţiem de americani prin stil, atitudine şi educaţie''

Cristian Delcea
psiholog clinician

Studiul nostru, comparativ cu cel al americanilor, a scos în evidenţă comunicarea de tip sexting la români mult mai expresivă, pornografică, la risc şi fără o limită a expunerii organelor genitale. Mai mult decât atât, românii fac sexting ca o extensie a actului sexual, pe când americanii o fac pentru a stabili şi a menţine o relaţie pe termen lung. În România, cei care fac sexting nu sunt atât de conştienţi de pericolul la care se expun, pe când americanii au o cultură în acest domeniu. Din studiu a mai reieşit că 60% din românii care folosesc sextingul uită că a face sex cu un partener de sex opus nu este la fel ca discuţia de la calculator. Putem afirma că atunci când facem sexting ne diferenţiem de americani prin stil, atitudine şi educaţie.

Ei au o pregătire şi o istorie îndelungată în domeniu, pe când la noi, lucrurile sunt luate în funcţie de cum avansează tehnologia. Americanii au manuale de specialitate şi programe educaţionale în domeniu. În România, avem un singur dicţionar de sexologie şi nici acolo nu este trecută această rubrică. De programe educaţionale şi manuale în domeniu nici nu putem vorbi.

Cristian Delcea este psiholog clinician la Centrul de Terapie Sexologică Cluj-Napoca www.sex-man.ro

Sexting, în cifre

20% din adolescenţii americani au trimis sau au postat pe internet imagini cu ei nud sau seminud.

34% din tinerele americance au spus că au trimis fotografii nud sau seminud pentru a se simţi mai sexy.

40% din tinerele americance au considerat trimiterea unor fotografii nud sau seminud o glumă.