Portretul-robot al emigrantului român: tânăr şi fără bani

Mai bine de 85% din români îşi doresc să părăsească România în speranţa că vor avea o viaţă mai bună. Urmează un exod sau sunt doar vorbe aruncate-n vânt? Avem de-a face cu un fenomen de migraţie fără precedent. După ’89 am avut o migraţie politică, după 2000, una economică. Acum, românii pleacă din deznădejde.

„M-am hotărât să plec definitiv după ce am realizat că efectiv nu mai am ce pierde. Am avut ocazia să plec cu o bursă Erasmus în timpul masteratului în Franţa, unde am rămas încă un semestru pe lângă cel în care am beneficiat de bursă. Am lucrat în afara programului şcolar pentru a mă întreţine şi aşa am reuşit să vizitez multe oraşe din Franţa, dar şi din Spania. Am revenit în ţară după un an, gândindu-mă că pot muta munţii din loc cu experienţa acumulată. M-am prezentat la o firmă de relaţii publice şi de publicitate şi, după ce s-au arătat extrem de încântaţi de mine şi de ce am realizat până la acea vreme, cei de acolo mi-au oferit un salariu de 800 de lei, bani în mână. Adică, minimul pentru cei cu studii superioare", povesteşte Ana, o tânără de 25 de ani.

Citeşte şi:
Mulţi români care s-au întors în ţară revin, dezamăgiţi, în Spania

De ce au emigrat românii - au plecat la „mai bine" sau „numai în România nu"?

Iubesc România, dar nu pot trăi în ea. Românii din străinătate nu vor să se întoarcă acasă

Cât de mult câştigă un dascăl român în Canada

În ultimele luni, tot mai mulţi tineri - şi nu numai -  s-au despărţit de ţara lor natală pentru a-şi încerca şansele acolo unde traiul decent nu este un fruct interzis.

„Oare chiar toată lumea pleacă?", se întreabă Andrei (27 de ani). Tânărul mărturiseşte că de la începutul celui de-al treilea an de facultate, mulţi dintre prietenii lui au trecut graniţa cu un bilet doar de dus. De altfel, această întrebare, „chiar toţi pleacă?", este din ce în ce mai des auzită.

Peste 60% din românii plecaţi în Italia nu se mai întorc acasă

Pe stradă, la televizor, în cercul de cunoştinţe. Asta întrucât, cel puţin la nivel declarativ, peste 85% din români vor să emigreze, relevă un studiu realizat de site-ul de recrutare Myjob, pe un eşantion de 5.160 de români în perioada 7-31 iulie, anul acesta.

Afaceri prospere pe timp de criză pentru românii din Italia

Cei mai vehemenţi sunt românii din judeţul Caraş-Severin: 100% din cei chestionaţi au spus că vor să plece şi numai 2,78% din arădeni ar mai sta în ţară pentru că au familie aici, deşi nu cred că lucrurile merg într-o direcţie bună.

Un sfert, gata de start

Mai mult, peste un sfert dintre participanţii la studiu au declarat că ar pleca în altă ţară în orice moment, în timp ce 17,11% din respondenţi şi-ar chema şi partenerul de viaţă, după ce s-ar acomoda în ţara adoptivă. Numai 10,27% din cei chestionaţi au spus că nu-şi doresc să plece din ţară atât timp cât familia lor se află în România şi numai 3,32% consideră că ţara noastră merge într-o direcţie bună, aşa că emigrarea nu este o soluţie pentru ei.

Românii cu vârste de peste 55 de ani reprezintă categoria cea mai dezamăgită de felul în care merg lucrurile în ţară. 70,27% din cei trecuţi de 55 de ani au declarat că ar fi dispuşi să plece peste hotare în măsura în care şi-ar găsi un loc de muncă adecvat pregătirii lor.

Un alt studiu, realizat de Federaţia „Solidaritatea Sanitară" pe un eşantion de 250 de medici şi asistenţi medicali din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea relevă că 70% din angajaţii sistemului sanitar iau în calcul transferul pe un post similar într-o altă ţară.

„În ultimii ani, peste 3 milioane de români au părăsit ţara. Chiar dacă nu toţi cei care au declarat că vor emigra o vor şi face, cu siguranţă ne aflăm în faţa unui fenomen de migraţie fără precedent", arată sociologul Alfred Bulai. El aminteşte că în anii din preajma Revoluţiei, am avut de-a face cu o migraţie politică.

„Zeci de mii de oameni au plecat imediat după «momentul Piaţa Universităţii». În afară de aceştia, mulţi ieşeau doar ca să facă bişniţă. Un fenomen de migraţie serioasă, economică, a început imediat după 2000, când s-a dat drumul la libera circulaţie în Uniunea Europeană. Atunci, oamenii au plecat pentru a căuta oportunităţi, acum pleacă din  disperare, pentru că nu mai au nicio speranţă că într-o zi le va fi şi bine", explică Bulai.

Condiţii de viaţă

România ocupă locul 39 din 100 în topul ţărilor în care merită să trăieşti, realizat de revista „Newsweek". La evaluare au contat: educaţia, sănătatea, calitatea vieţii, competitivitatea economică şi mediul politic. Pe primul loc se află Finlanda, urmată de Elveţia şi de Suedia. Ţara noastră a fost devansată de Bulgaria sau Malaysia. 

Portretul-robot al emigrantului român: tânăr şi fără bani

Emigranţii români se bucură că au şi timp liber

„În condiţiile în care ne confruntăm cu o scădere masivă a veniturilor, este firesc ca o parte dintre români, în special cei tineri, fără o situaţie financiară stabilă, să se gândească la emigrare ca la singura opţiune valabilă. Iar această tendinţă de a pleca pentru a-şi face un rost în afara graniţelor vine pe fondul măsurilor aberante ale guvernului: tăieri salariale, decimarea posturilor în tot aparatul bugetar, indiferent că în unele instituţii personalul este subdimensionat sau nu", explică sociologul Alfred Bulai. El crede că mai mult ca sigur nu vor pleca atâţi români cât au declarat, pentru că nu toţi au calificările potrivite pentru a beneficia de şanse reale de reuşită în afara graniţelor.

Specializarea, cheia reuşitei

„Există fără doar şi poate o selecţie a lor. Gândiţi-vă că sunt numeroase meserii care nu sunt deschise transferului. Evident că pentru o profesoară de limba română nu va fi deloc uşor să-şi găsească de lucru în altă ţară. De fapt, profesorilor, în general, nu le va fi chiar simplu să emigreze. Pentru a practica această meserie este absolut necesară cunoaşterea temeinică a limbii acelei ţări", arată Bulai.

Sociologul face o diferenţă clară între angajaţii din sistemul medical cu privire la şansele lor de reuşită. „Un medic generalist va fi mult mai dependent de cunoştinţele de limbă decât un chirurg sau o asistentă", explică Bulai. La fel de norocos poate fi şi un pompier care-şi doreşte s-o ia de la zero într-o altă ţară, nuanţează sociologul.

Reţelele de emigranţi

Totodată, sociologii arată că unele destinaţii sunt mult mai tolerante faţă de comunităţile de români. „Sunt câteva societăţi care sunt mai deschise românilor profesionalizaţi, cum ar fi Anglia sau Franţa. Asta pentru că românii învaţă începând din şcoală engleza şi franceza. De ce credeţi că nu se îmbulzesc românii în Germania, cu toate că salariile de acolo sunt de multe ori mai mari decât cele din Anglia şi din Franţa?", punctează Bulai.

În ceea ce priveşte Italia şi Spania, dar şi Anglia şi Franţa, sociologii explică migraţia predilectă a românilor în aceste ţări prin faptul că aici
s-au format „mici orăşele de români". „Pentru cei care pleacă la sigur, la rude sau prieteni, în afară, sigur că e mai uşor să reuşească. Cei care nu cunosc pe nimeni însă, se îndreaptă mai degrabă către acele oraşe în care există deja comunităţi puternice de români, aşa-zisele «reţele» formate din oameni de afaceri români care creează locuri de muncă pentru conaţionali", mai explică Bulai.

În afara acestor infrastructuri care uşurează migraţia românului, orice încercare de a părăsi ţara conţine o doză mare de risc, iar deciziile trebuie asumate de la bun început, susţin sociologii.

Un nou val de plecări din ţară?

Iuliana are 40 de ani şi mărturiseşte că încearcă să-şi educe copiii în aşa fel încât după ce termină studiile să şi plece din ţară. Ca orice mamă, face lucrul ăsta pentru că-şi doreşte ca măcar ei să reuşească ceva mai mult în viaţă. Regretă că după Revoluţie nu şi-a părăsit ţara, deşi ştia în sinea ei că vor urma ani de deznădejde. Până de curând, credea că numai ea practică o asemenea educaţie „antipatriotică", însă la o şedinţă cu părinţii, a constatat că toţi părinţii copiilor din acea clasă îşi educaseră pruncii în acelaşi spirit, indiferent că erau mai buni sau mai slabi la învăţătură.

„Oamenii au acumulat multă deziluzie de-a lungul anilor. Au fost două mari momente pe scena politică care au «ridicat» şi înşelat aşteptările oamenilor: formarea Convenţiei Democrate Române şi creearea Alianţei D.A. Acum, majoritatea nu mai are niciun fel de aşteptare, are senzaţia că nu mai poate veni nimic bun de nicăieri", susţine Alfred Bulai.

Balanţa se va reechilibra

Tot el aminteşte însă că dezamăgirea faţă de clasa politică este mare peste tot în Europa, cu toate că noi „suntem cu siguranţă campioni la guvernare dezastruoasă, o guvernare fără niciun program de incluziune a celor scoşi din sistem şi pe care-i lăsăm fără niciun sprijin". Vor părăsi copiii de astăzi România în masă atunci când îşi vor finaliza studiile?

„Greu de spus. Consider că balanţa se va reechilibra atunci când poveştile cu experienţe neplăcute trăite în afară se vor înmulţi", crede Bulai. Sociologul mărturiseşte că ştie mulţi oameni care se întorc din străinătate pentru că aici, în România, au mai multe oportunităţi decât acolo. În fond, spune el, într-o societate cu probleme serioase şansele unor schimbări majore sunt mari. „Mă aştept să crească sentimentul de naţionalism, istoria este mult mai «ciclică» decât credem noi", încheie Bulai.

"Abia acum a început să apară «efectul de cadă» al crizei. Adică efectele dure ale crizei curg ca într-un vârtej, unul după altul. "
Alfred Bulai
sociolog