Revoluţia sexelor

Unii sociologi susţin că peste câţiva ani vom avea o schimbare a rolurilor în societate: mai mulţi bărbaţi pe piaţa tinerilor singuri decât femei. Ideea, valabilă în Occident, nu este considerată sigură şi în România. Specialiştii în demografie recunosc dezechilibrele, dar spun că acestea se vor rezolva de la sine.

Vlad S. are 26 de ani şi susţine că îi place să trăiască liber. A avut ceva relaţii stabile, dar nu se gândeşte în următorii 3-4 ani să se căsătorească. „De ce să mă opresc la o femeie? Toată lumea ştie că sunt mai multe femei dispuse să se mărite decât bărbaţi. Aşa că nu rămân eu neînsurat", glumeşte tânărul.

Citiţi şi:

Femeile vor bărbaţi angajaţi, masculii, partenere tandre

Ca el şi ceilalţi cinci prieteni, cu care împarte apartamentul în care locuieşte. Faptul că în prezent sunt mai multe femei decât bărbaţi a ajuns aproape literă de lege pentru majoritatea masculilor care vor să experimenteze tot mai mult. Sociologii spun însă că paradisul bărbaţilor vânaţi de femei s-ar putea sfârşi foarte curând. 

Ipoteza I: Drama bărbaţilor

Sociologul şi consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu este cel care a lansat, în urmă cu câteva săptămâni, această ipoteză terifiantă pentru unii bărbaţi. „Este posibil ca, la un moment dat, pe piaţa matrimonială să fie mai mulţi bărbaţi la vârsta căsătoriei decât femei. Adică să fie o cerere mai mare decât oferta.

De obicei, există o medie a vârstei de căsătorie, care poate varia în funcţie de diverşi factori. În România, acum, vârsta medie la căsătorie este de 29 de ani la bărbaţi şi 26 de ani la femei", susţine Lăzăroiu într-un articol publicat de „Q Magazine".

Acesta explică, prin cifre, că în 2019 se poate ajunge la un dezechilibru în defavoarea bărbaţilor de pe piaţa matrimonială. „În total sunt 1.250.000 de tineri care, în jurul anului 2019, îşi vor căuta perechea. Există un număr mai mare de potenţiali parteneri decât partenere.

Foarte probabil, aproximativ 160.000 de bărbaţi nu îşi vor găsi perechea. Pentru că bărbaţii se vor bate pe un număr mai mic de partenere, e clar că va fi o competiţie acerbă care, dacă nu se va menţine în zona violenţei, va însemna o îmbunătăţire a resurselor personale", mai spune sociologul.

În acest context, rolurile sexelor în societate se va schimba foarte mult: bărbaţii îşi vor dori mai multă stabilitate, vor fi dispuşi să-şi întemeieze o familie, iar femeile, mai multă independenţă.

Ipoteza II: Diferenţă de vârste

Dezechilibrul, care ar putea schimba total comportamentul celor două categorii, este unul ce dă naştere la controverse şi în rândul sociologilor şi experţilor în demografie. Aceştia se uită însă atent la cifre, dar şi la alţi indicatori.  „România anilor '80 era o societate închisă, fără migraţie externă de luat în seamă sub aspect cantitativ.

Era un gen de «izolat demografic naţional» , cu dinamică a populaţiei neafectată de mişcarea migratorie externă.  În prezent, şi cu atât mai mult peste 8-10 ani, migraţia, permanentă şi temporară, face şi va face ca România să nu se mai comporte ca un izolat demografic", spune Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti.

Specialistul afirmă că raportul fundamental, indicativ pentru posibilele dezechilibre pe piaţa maritală, este cel dintre bărbaţii de 25-29 ani şi femeile de 20-24 ani. În perioada 2003-2007, excedentul de bărbaţi de 25-29 ani faţă de femeile de 20-24 ani a fost consistent, cu valori anuale între 80.000 şi 130.000.

La nivelul anului 2019 acest excedent nu va fi mult mai mare, ci va avea o valoare apropiată de 140.000. Rezultă că, chiar pe logică strict demografică şi folosind argumente de istorie recentă, este puţin probabil ca excedentul de bărbaţi în căutare de partenere în anii 2020 să fie mai problematic decât a fost în perioada 2003-2007, explică Dumitru Sandu.

„În ecuaţia discuţiei nu poate fi omis niciun alt factor sociologic foarte important legat de evoluţia modelelor maritale şi familiale. În ultimii zece ani, în România este evidentă tendinţa unei reduceri a concordanţei de vârstă la căsătorie între bărbaţi şi femei. În situaţiile de dezechilibre de gen pe piaţa maritală, se va apela tot mai mult şi la rezolvarea problemelor prin alegerea partenerului sau a partenerei din categorii de vârstă neconcordante, mai îndepărtate de cea proprie", mai spune  profesorul.

Ipoteza III: Căsătorii între colegi de generaţie

Vasile Gheţău, directorul Centrului de Demografie al Academiei Române, susţine că bărbaţii nu au de ce să se îngrijoreze, explicând prin cifre o stabilitate în ceea ce priveşte piaţa tinerilor singuri. „Structura pe sexe a populaţiei nu va cunoaşte schimbări semnificative în anii următori în România, pentru că modelul cultural şi comportamentul demografic al tânărului cuplu nu sunt dirijate de o preferinţă masivă pentru a avea un singur copil şi acela să fie băiat.

Cu fertilitatea din ultimii ani, o femeie aduce pe lume, în medie, 1,3 copii, iar raportul dintre sexe la naştere manifestă o stabilitate remarcabilă, determinată de factori de natură biologică, 105 băieţi la 100 de fete, ca în celelalte ţări europene", spune Gheţău.

Modificările care vor avea loc în structura pe sexe şi vârste a populaţiei României vor avea însă unele implicaţii asupra caracteristicilor nupţialităţii, adaugă specialistul în demografie. „În  prima jumătate a anilor  1980 au predominat, ca pondere,  căsătoriile încheiate între femei mai tinere de 20 de ani şi bărbaţi din grupa de vârstă 20-24 ani, dar şi   între femei şi bărbaţi din aceeaşi grupă de vârstă: 20-24 ani. Vârsta medie la prima căsătorie era de 22 de ani la femei şi de 25 de ani la bărbaţi", explică Gheţău.

Acesta susţine că dezechilibrele au adus schimbări: creşterea fermă a proporţiei căsătoriilor încheiate între femei şi bărbaţi din aceeaşi grupă de vârstă (25-29 ani). „În interiorul acestei grupe se află ambele vârste medii cu intensitatea  cea mai mare a nupţialităţii - 26 de ani la femei şi 29 ani la bărbaţi.  Vârsta medie  este de aşteptat să crească în continuare şi, în curând, va ajunge la 27 şi 31 de ani. 

În anii 2017-2019 vor fi 170-180 de mii de bărbaţi de 29 de ani, proveniţi din generaţiile relativ mari din anii 1987-1989, şi vor avea în faţă doar  110-120 de mii de femei cu trei ani mai tinere, din generaţiile mai mici 1991-1993", mai spune profesorul.
 
Ceea ce se va întâmpla va fi similar cu istoria de la sfârşitul anilor 1980: bărbaţii  de 29-30 de ani  vor fi obligaţi să aleagă  în măsură mai mare partenere  din aceeaşi generaţie. 

Raport inegal

Superioritatea numerică a populaţiei masculine la naştere, explicată de sociologi, se menţine până aproape de 45 de ani, vârstă după care femeile devin mai numeroase. Schimbarea este determinată de o mortalitate mai ridicată a populaţiei masculine, spune profesorul Vasile Gheţău. În populaţia totală, la 100 de femei revin şi vor reveni şi în viitor 94-95 de bărbaţi, mai spun experţii în demografie. 

140.000 este excedentul de bărbaţi prognozat pentru 2019, potrivit profesorului Dumitru Sandu.

"Dezechilibrele între numărul de barbaţi şi femei la vârstele cu nupţialitatea ridicată produc perturbaţii pe piaţa căsătoriei, presiuni şi reorientări în alegerea partenerului."
Vasile Gheţău
specialist în demografie

Femei independente, bărbaţi familişti

Bărbaţii vor deveni mai ataşaţi de familie Foto: shutterstock

În familiile din Statele Unite ale Americii, rolurile s-au inversat: dacă bărbaţii îşi doresc copii şi o viaţă tihnită, femeile optează pentru independenţă, arată un studiu publicat în urmă cu o lună. „Am observat încă de la începutul revoluţiei industriale că bărbaţii şi femeile devin egali din punct de vedere economic. Dar acum am început să vedem din ce în ce mai mult că bărbaţii sunt interesaţi de dragoste şi de angajamente şi că femeile sunt interesate de a-şi păstra independenţa", afirmă Helen ­Fisher, antropolog la Universitatea Rutgers.

Studiul a luat în calcul părerile a 5.200 de persoane din SUA, cu vârste între 21 şi până peste 65 de ani. La cercetare au participat în proporţii egale persoane singure sau aflate într-o relaţie, din zona urbană şi din zona rurală, tineri şi bătrâni, homosexuali şi heterosexuali. Dintre persoanele singure care nu au în prezent un copil sub 18 ani, 24% din bărbaţi spun că îşi doresc copii, comparativ cu 15% din femei.

Tot bărbaţii sunt şi cei care au declarat că s-au îndrăgostit rapid şi nebuneşte: 54% spun că s-au îndrăgostit la prima vedere. 41% din femei au mărturisit acelaşi lucru. Foarte mulţi dintre cei singuri au idei relativ moderne. Întrebaţi dacă femeile ar trebui să fie îngrijitorul principal al unui copil, 49% din doamne şi 37% din domni au răspuns negativ. 

Căsătoriile mai aşteaptă

Dacă dezechilibrele demografice pe piaţa matrimonială sunt un subiect cât se poate de controversat, un lucru este cert: românii amână din ce în ce mai mult data căsătoriei. „Declinul brusc al numărului de mariaje în anul 2010 este rezultatul amânării căsătoriei.

Dacă trendul descendent  se va menţine,  este probabil  să apară unele tensiuni pe piaţa căsătoriei şi o anumită dezordine", spune profesorul Vasile Gheţău. Acesta susţine că nu trebuie omis faptul că amânarea căsătoriei înseamnă, în mod automat, amânarea venirii copilului. Natalitatea nu a cunoscut o reducere semnificativă în anul 2010, dar este de aşteptat ca reculul să apară în acest an.

Trendul mariajelor întârziate este valabil şi în SUA. Un studiu arată că dintre americanii singuri, cu vârsta între 21 şi 34 de ani, doar 62% vor să se căsătorească, 9% nu vor să facă acest pas, iar 29% nu ştiu sigur dacă vor lua această decizie. Aceste rezultate arată o schimbare extraordinar de mare faţă de anii '50 - '60, spune Stephanie Coontz, istoric social la Evergreen College din Washington.

Principalul factor al modificărilor la nivelul familiilor pare a fi comportamentul femeilor, susţine şi sexologul Valentin Pescaru. „Vorbim de un proces în plină desfăşurare, aflat în permanent contact cu lumea occidentală (prin turism, vizite în alte ţări, schimburi de experienţă, reviste de stil şi modă, prin internet)", afirmă Pescaru.

Este foarte probabil ca, în anii următori, să asistăm la schimbări majore ale comportamentului femeii din România, mai spune sexologul. „Am observat, de exemplu, că tinerele sunt mult mai active în căutarea unui serviciu în comparaţie cu tinerii; ele sunt mult mai deschise la diverse activităţi, care bărbaţilor li se par ciudate, nedemne, prost plătite.

De exemplu, activităţi de promovare, de distribuţie de materiale, de prezentări". Se observă o dorinţă a tinerelor femei către independenţă, dar nesemnificativă statistic. „Să nu uităm că trăim într-o cultură de tip patriarhal", a explicat Valentin Pescaru.

"Este foarte probabil ca, în anii următori, să asistăm la schimbări majore ale comportamentului femeii din România."
Valentin Pescaru
sexolog

Dezechilibrele creează violenţă sau nu?

Dacă Sebastian Lăzăroiu susţine că dezechilibrele de pe piaţa căsătoriilor pot da naştere unor revoluţii, dar şi unor mişcări violente, demografii au din nou o ipoteză mai optimistă. „Piaţa căsătoriei are o elasticitate remarcabilă şi absoarbe şocurile dezechilibrelor numerice, ceea ce este de aşteptat să se producă în ţara noastră şi  în anii 2017-2019.

În plus, elasticitatea pieţei căsătoriei  va fi  sporită în acest caz de un important factor care nu a  acţionat la sfârşitul anilor 1980 - migraţia internaţională", spune profesorul Vasile Gheţău. Şi Dumitru Sandu susţine că un eventual dezechilibru pe sexe în cadrul grupărilor de populaţie aflate la vârsta căsătoriei nu se va traduce, automat, în comportamente violente sau fenomene de patologie socială.

27 de ani va fi, în curând, vârsta medie a femeilor care se vor căsători, faţă de 26 de ani în prezent.

31 de ani va fi, în curând, vârsta medie la care bărbaţii îşi vor întemeia o familie, faţă de 29 de ani în prezent.

Info