Ignat: povestea porcului tăiat
0
Doar o parte din ritualul tăierii porcului se mai păstrează; chiar şi Ignatul se mută după weekend: acum, a fost „devansat“ cu două zile. Gospodarii au început deja să taie porcii pe care i-au crescut tot anul, pentru a avea timp să pregătească pe-ndelete bucatele de Crăciun.
Ieri, dis-de-dimineaţă, bărbaţii din familia Grigoroiu, din localitatea Tomşani, Vâlcea, au pregătit patul special pe care au urcat porcul, l-au pârlit şi apoi, l‑au perpelit bine.
Neamţ: Tăierea porcului de Ignat, o tradiţie mai veche decât creştinismul
„Cel care taie porcul trebuie să aibă mâna bună pentru ca animalul să nu sufere. El trebuie să îşi facă semnul crucii şi să se ungă cu sângele groşteiului pentru a fi rumen şi sănătos peste an", a povestit Cătălin Grigoroiu, cel care se ocupă de sacrificarea porcului în gospodăria sa.
Tămâia, înlocuită cu butelia
În unele sate se obişnuieşte ca porcul să se afume bine cu tămâie ca diavolul să fugă departe. „Acum totul se face mai modern şi ne folosim de o butelie. Treaba merge mult mai repede. Pe vremuri, îmbrăcam porcul în paie şi îl perpeleam câteva ore bune până îl coceam. Acum, după ce îl coacem bine, îl curăţăm şi îl spălăm cu apă călduţă", spune nea Mitică, un gospodar mai în vârstă.
„Grăsunul" nu se tranşează decât după ce i se crestează pe cap o cruce, iar copiilor li se oferă bucăţele de ureche ori chiar din coada porcului. În localităţile vâlcene de la poalele Munţilor Căpăţânii se obişnuieşte ca, de tăiatul porcului, bărbaţii să se cinstească pe parcursul zilei cu ţuică veche de prună, fiartă cu piper. Femeile pregătesc pomana porcului din carne proaspătă, prăjită la ceaun, pe care o servesc cu mămăliguţă caldă.
În Vâlcea, majoritatea proprietarilor de porci au folosit metoda tradiţională pentru sacrificarea acestora. „Metodele tradiţionale nu sunt ilegale, iar asomarea nu este obligatorie", a declarat Florinel Constantinescu, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea.
O sărbătoare păgână cu ritualuri străvechi
Gospodarii crestează capul porcului pentru a-i elibera sufletul Foto: Mihai Ciobanu
Ziua de Ignat, destinată tăierii porcului, este încă respectată în multe sate din ţară. Tradiţiile însă nu se mai ţin ca pe vremea bunicilor.
Ignatul, sărbătorit la 20 decembrie, reprezintă data în care strămoşii îşi sacrificau porcii şi-i dădeau ofrandă divinităţii solare. Zeul Soarelui, Ignat, era astfel ajutat în preajma celei mai scurte zile a anului, solstiţiul de iarnă, pentru a putea lupta cu întunericul. Tăiatul şi pârlitul porcului amintesc de jertfele aduse zeilor din Antichitate.
Potrivit tradiţiei, ziua de Ignat trebuie folosită doar pentru a tăia şi pârli porcul. Cei care muncesc în acestă zi sunt pedepsiţi. Perechea lui Ignat, Inatoarea, le torturează şi opăreşte cu apă clocotită pe femeile care lucrează în ziua de Ignat, potrivit tradiţiei populare. Cei care muncesc totuşi în această zi trebuie să se apuce de lucru abia după ce au văzut sânge de porc. Sărbătoarea păgână corespunde uneia creştine, din calendarul ortodox, Sfântul Ignatie Teoforul.
Se spune că în noaptea din ajunul Ignatului, porcul îşi visează cuţitul, iar înainte de tăiere porcul amuţeşte câteva ore ca şi cum îşi simte sfârşitul. Gospodarii numesc acestă perioadă „tăcerea porcului". Asomarea modernă porcului are şi o variantă populară - în unele zone porcul se anesteziază cu ţuică.
Tăierea porcului este asociată cu un ritual care s-a transmis din generaţii în generaţii şi care era menit să asigure sănătatea gazdei în anul care urma şi să alunge spiritele rele. Se spune că, la tăierea porcului, nu trebuie să asiste oameni miloşi, pentru că atunci animalul moare mai greu, iar carnea nu va fi bună. Mai mult, pe porcul tăiat se aşază cel mai tânăr copil din familie, pentru că doar aşa nu i se alterează carnea.
Tot potrivit tradiţiei, pentru a se asigura că porcul din anul viitor va fi bun, gospodinele înmoaie în sânge un smoc de păr din coada animalului şi îl pun la păstrare. Un alt obicei este tăietura în cruce pe frunte sau la ceafă, presărată cu sare ca să iasă sufletul porcului din cap. În funcţie de inima şi de splina animalului, gazdele îşi dau seama dacă anul viitor va fi unul bun. Dacă în inimă este mult sânge închegat înseamnă că stăpânul porcului va avea noroc la bani, iar dacă splina are o parte umflată spre coadă, iarna va fi grea spre sfârşitul ei.
Românii sacrifică de Crăciun trei milioane de porci
Porcul nu lipseşte de pe masa de Crăciun a românilor nici în acest an. Fie că aleg să îl crească în gospodărie, timp de un an, fie că îl cumpără cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, românii preferă să‑şi sacrifice singuri porcii, în gospodărie. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitar‑Veterinare (ANSVSA), aproximativ trei milioane de porci îşi vor găsi anul acesta sfârşitul înainte de Crăciun, numai în gospodării.
O variantă la care au apelat din ce în ce mai mulţi români a fost anul acesta cumpărarea porcului cu câteva săptămâni înainte, însă chiar şi în această situaţie nu au renunţat la tradiţia sacrificării animalului. În România sunt crescuţi peste cinci milioane de porci în ferme şi gospodării ale populaţiei. Dintre aceştia, aproape 1,4 milioane de porci sunt crescuţi în exploataţii profesionale, iar diferenţa în gospodăriile populaţiei.
Controlul la veterinar
ANSVSA le recomandă celor care deţin şi cresc porci pentru consum în gospodăria proprie să solicite asistenţă veterinară înainte de sacrificarea tradiţională şi să efectueze examenul trichineloscopic. La oraşe, examinarea cărnii pentru a identifica infectarea cu trichineloză a devenit o regulă pentru gospodari, însă la sate nu toţi respectă legislaţia, susţin reprezentanţi ai ANSVSA.
Produse din supermarket
O soluţie pentru românii care au renunţat la tradiţii o reprezintă cumpărarea produselor preparate din magazine. „Pe masa de Crăciun nu vor lipsi cărnaţii, toba şi friptura, chiar dacă nu avem porc", spune Rodica Ilie, o gospodină de 55 de ani din Bucureşti. Acesta va cumpăra din supermarket şi din piaţă produse tradiţionale, deja preparate. La această variantă apelează mai ales familiile tinere, de la oraş, dar şi cuplurile fără copii.
Cum se prepară cârnaţii
Gheorghe Sabău, maistru-bucătar la Colegiul Tehnic „Transilvania" din Baia Mare crede că sarea, piperul, boiaua şi usturoiul sunt ingredientele care dau gustul cârnaţilor. Membrana în care este introdusă carnea trebuie ţinută câteva minute în apă caldă.
"E foarte important ca grosimea cârnatului să fie de 25-35 de milimetri. Aşa trebuie să arate un cârnat adevărat de casă", spune maistrul. După ce sunt gata, cârnaţii sunt puşi pe un lemn, afară şi ţinuţi cel puţin 24 de ore pentru ca apa adunată în carne să se poată scurge.
„Dacă vreţi să simţiţi gustul adevărat al cârnaţilor de Maramureş, atunci, afumarea lor trebuie făcută neapărat la rece, şi nu la cald, pentru ca gustul şi consistenţa să fie ca la carte", explică Gheorghe Sabău. ; Anca Popescu
Începe goana după carnea din galantare
Dacă până zilele trecute comercianţii se plângeau de vânzări scăzute, în weekend românii au început să ia cu asalt pieţele pentru a-şi face cumpărăturile de Crăciun. Potrivit comercianţilor, preţurile nu au crescut cu mult faţă de anul trecut. Aceştia se aşteaptă ca zilele următoare, până miercuri, să se înregistreze un vârf de clienţi.
Vânzări cu 40% mai mici
Cu toate acestea, zile trecute, comercianţii de la carmangerii se plângeau că au vânzări cu 40% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Avem mulţi vizitatori şi puţini cumpărători. Oamenii iau la rând toate galantarele şi se opresc acolo unde marfa este mai ieftină. Pe de-o parte este de înţeles. Nu mai sunt bani", spunea Cornelia Popa, o comerciantă dintr-o piaţă din Bacău.
Majoritatea băcăuanilor treceau prin hala de carne mai mult pentru a afla preţurile decât pentru a-şi face provizii pentru masa festivă de Sărbători. Mulţi dintre ei spuneau că aşteaptă până în zilele mai apropiate de Crăciun în speranţa că produsele din carne se vor ieftini. „Ne uităm, căutăm preţurile cele mai mici şi luăm şi noi atât cât ne permitem. De trei zile vin la piaţă cu gândul că se mai ieftinesc", spune Olga Budău, o băcăuancă.
Cumpără cel mult trei kilograme de carne
Dacă se hotărăsc să cumpere, cantităţile sunt mici, cât să nu treacă Sărbătorile fără o tochitură pe masă. „Ne aşteptam ca măcar acum, în luna decembrie, să vindem şi noi ceva mai bine, dar de unde? Cei mai mulţi cumpără carne tocată pentru sarmale. Este mai ieftină şi mai spornică. Pentru friptură iau cel mult trei kilograme", explică Doina Ţugui, o altă vânzătoare. ; Geta Panaite
Preţuri în pieţe
Oraş porc porc în viu* tranşat*
Bistriţa 7-8 lei 11 lei
Constanţa 6-8 lei 14-15 lei
Iaşi 8-10 lei 12 lei
Ploieşti 5-8 lei 15 lei
Mureş 7-10 lei 15-20 lei
Braşov 7-9 lei 14-20 lei
Buzău 7 lei 12-20 lei
Craiova 8 lei 10 lei
Târgu-Jiu 8 lei 10-12 lei
Cluj-Napoca 7-8 lei 10-11 lei
Botoşani 9 lei 22 de lei
Bacău 7-8 lei 17 lei
Vaslui 7-9 lei 20 de lei
Piatra Neamţ 5-8 lei 15-17 lei
Timişoara 8 lei 12 lei
* preţ pentru un kilogram
Se încarcă comentariile...
