VIDEO Români care au supravieţuit după ce au fost loviţi de trăsnet

De Sfântul Ilie, cei loviţi de fulger îşi amintesc cu greu de experienţa prin care au trecut. Au fost loviţi de trăsnet, dar au avut norocul să scape cu viaţă. Nici lor nu le vine să creadă că au supravieţuit.

Se spune în popor că de Sfântul Ilie, stăpânul ploilor, al trăsnetelor şi al grindinei, nu ai voie să munceşti. Dacă te apuci de treburile gospodăreşti, trăsnetele, ploaia şi grindina s-ar putea abate asupra casei tale. La sate, oamenii păstrează tradiţia, înfiorându-se la gândul că ar putea fi loviţi de trăsnet.

Mai citiţi şi:

Loviţi de trăznet în Capitală

Mulţi au auzit că fulgerele şi-au luat tributul, lovind oameni aflaţi la muncă, pe câmp. Unii au avut însă norocul să supravieţuiască, uimindu-i chiar şi pe medici. Mărturisesc că, deşi a trecut ceva timp de la groaznica întâmplare, le stă inima în loc de fiecare dată când tună afară şi ar vrea să uite prin ce au trecut.

Un miracol

Cazul buzoianului Ştefan Ionescu, în vârstă de 62 de ani, i-a uimit pe medici, care spun că şansele ca un om să supravieţuiască fulgerului sunt de una la un milion. În urmă cu două luni, bătrânul se afla pe un câmp de lucernă, situat la cinci kilometri distanţă de satul în care locuieşte - Greabănu.

Era însoţit de doi consăteni - Nicuşor Ghiţulescu (55 de ani), paznic la cultura de lucernă, şi Ion Michiu (61 de ani). ­Deodată s-a stârnit o furtună cumplită. „Eu şi Nicuşor ­ne-am urcat în căruţă şi am pornit spre o cabană unde stau ciobanii, pentru că turna cu găleata. ­Michiu era la vreo 20 de metri, să-şi ia traista", îşi aminteşte Ionescu.

Trăsnetul i-a lovit chiar la marginea lanului de lucernă. „Dintr-odată, o săgeată parcă ne-a dat cu foc. L-am văzut pe băiatul ăsta, Nicuşor, cum s-a dat pe spate şi, după el, m-am dus şi eu pe spate. După aceea, mă chinuiam să mă trag jos din căruţă", îşi aminteşte bătrânul care a supravieţuit trăsnetului.

„A fost ceva ce n-am mai simţit niciodată. Parcă m-a luat pe sus o mână uriaşă. Îmi fierbea tot trupul. Nu a durat mult, că dacă dura mai mult sigur nu mai eram pe lumea asta", continuă omul.

E convins că a supravieţuit pentru că l-a ajutat Dumnezeu, dar şi pentru că a învăţat încă din copilărie, de la bătrâni, ce să facă atunci când trăsneşte.

„M-am întins cât am putut de repede la pământ, ca să se scurgă curentul din mine, aşa cum am auzit de la bunicul. Apoi a venit un tractorist de pe câmp şi m-a întrebat cum mă simt. Nu puteam să merg, la început. Mâna dreaptă nu puteam s-o mai mişc, iar piciorul parcă era rupt de la genunchi, fiindcă nu îl mai simţeam deloc. Apoi a venit ambulanţa, mi-a luat tensiunea şi mi-am revenit", povesteşte Ştefan Ionescu.

A avut un şoc când a aflat că Nicuşor murise. Acum, la două luni de la grozăvie, bătrânul tot nu a uitat groaznica întâmplare. „Îmi stă inima la fiecare fulger sau tunet", spune el.

O experienţă cumplită

Tot în urmă cu două luni, poliţistul bistriţean Viorel Olariu (27 de ani) a fost lovit de fulger. Acum se simte bine, dar nu mai vrea să-şi amintească de experienţa prin ­care a trecut.

„A fost o întâmplare unică. Bine că am scăpat cu viaţă", spune acesta. Soţia lui afirmă că Viorel încearcă să treacă peste trauma suferită şi ­să-şi continue viaţa. Poliţistul a stat în spital opt zile, timp în care medicii l-au îngrijit.

A fost străpuns de fulger vineri, 7 mai, în timp ce-şi ajuta socrul la schimbarea unor stâlpi de lemn de pe proprietatea rudelor sale din cartierul Liviu Rebreanu, din oraşul Năsăud. În acea zi, cerul era înnorat şi fulgera. În timp ce lucra, un fulger i-a intrat lui Viorel Olariu „prin umărul drept şi i-a ieşit prin călcâiul stâng".

Acesta a mai avut tăria să cheme ajutor, iar un echipaj SMURD s-a deplasat de urgenţă la faţa locului. Medicii de la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud au fost surprinşi să constate că bărbatul a supravieţuit şocului. ; A contribuit Florina Pop

Fenomenul care înfioară

În termeni tehnici, trăsnetul este o descărcare electrică, însoţită de o lumină vie (fulger) şi de un zgomot puternic (tunet), care are loc între doi nori sau între un nor şi pământ sau obiecte de pe pământ. Cele mai multe trăsnete au loc la mare altitudine, fie în interiorul aceluiaşi nor, fie între nori diferiţi, şi nu sunt observate.

Majoritatea oamenilor loviţi de trăsnet sunt surprinşi de furtună în câmp sau se află în apropierea unui copac lovit de descărcarea electrică. Persoanele care cad victime acestor descărcări electrice şi supravieţuiesc ajung să dezvolte o teamă patologică de trăsnete, numită astrafobie.

Cui pe cui se scoate

Teama patologică de trăsnete poate apărea atât în cazul oamenilor, cât şi al animalelor. „O persoană care suferă de astrofobie devine anxioasă în timpul unei furtuni, chiar dacă ştie că nu i se va întâmpla nimic rău. Această teamă patologică se manifestă, de obicei, prin atacuri de panică", afirmă specialişti în comportament uman.

Potrivit unui studiu făcut în 2007, această stare patologică ocupă locul trei în clasamentul fobiilor predominante în Statele Unite ale Americii. Psihologii spun că se întâlneşte mai des la copii. Totuşi, teama celor mici nu trebuie considerată patologică decât în cazul în care se manifestă pe o perioadă mai lungă de şase luni. Astrafobia poate apărea şi în cazul adolescenţilor şi al adulţilor.

Tratamentul cel mai des aplicat constă în „expunerea" suferinzilor la furtuni, pacienţii fiind sfătuiţi să-şi repete în minte fraze prin care să se calmeze. În ceea ce priveşte animalele, câinii se numără printre cele mai afectate patrupede. Între 15 şi 30% din câini se tem de trăsnete, în cazul lor fiind aplicat un tratament medicamentos menit să-i scape de starea de anxietate.

Modalităţi de protecţie

La mijlocul secolului al ­XVIII-lea, Benjamin Franklin a inventat un dispozitiv numit paratrăsnet. Acesta este menit să protejeze clădirile de trăsnete, ferindu-le, practic, de incendii. Dispozitivul constă într-o serie de bare metalice montate pe construcţii înalte, fiind legat de pământ printr-o instalaţie electrică (împământare).

Şi avioanele sunt protejate cu ajutorul unui dispozitiv realizat din elemente din metal amplasate pe aripi, menite să minimizeze sarcina statică acumulată pe suprafaţa metalică a aparatului de zbor.

Şanse reduse de supravieţuire

Medicii spun că şansele ca o persoană lovită de trăsnet să supravieţuiască sunt foarte mici. „Totul depinde de traseul curentului prin corp. Când cordul este traversat de milioane de volţi, se opreşte. Şansele ca o persoană să supravieţuiască sunt de una la un milion", explică medicul Horia Banu, directorul Agenţiei de Sănătate Publică Buzău.

La rândul lor, electricienii sunt de părere că buzoianul Ştefan Ionescu, de pildă, nu a fost lovit de un fulger, ci doar a fost în apropierea unui arc electric. „Într-un fulger sunt mii de volţi, iar o persoană ar fi carbonizată pe loc. Cred că arcul electric a fost foarte aproape de ei", afirmă Radu Magdoiu, electrician.

Cum te fereşti de trăsnete?

Specialiştii în operaţiuni de intervenţie spun că, dacă furtuna te prinde pe câmp, trebuie să cauţi rapid un adăpost, de preferinţă o casă locuită, dotată cu paratrăsnet. Evitaţi să vă adăpostiţi sub copaci sau lângă stânci.

Autoturismul reprezintă o soluţie bună, caracasa de metal conducând electricitatea în jurul persoanelor aflate în acesta. În cazul în care nu aveţi unde să vă adăpostiţi, ghemuiţi-vă pe pământ, cu capul între genunchi.

Deşi această poziţie nu vă poate garanta în totalitate siguranţa, dacă trăsnetul vă loveşte, aveţi şanse mai mari să vă protejaţi organele vitale. Nu vă întindenţi la pământ, deoarece vă transformaţi într-o „ţintă" mai mare pentru fulger.