Mamă-surogat: bilet pentru o nouă viaţă
0În lipsa oricărei perspective, peste 200 de indience au acceptat misiunea de a purta în pântece copiii altora. Sute de femei din India joacă rolul de mamă-surogat pentru a obţine câteva mii de euro care să le scoată din sărăcie.
La 22 de ani, Ganga se uită cu mândrie la poza unei fetiţe - cea pe care a adus-o pe lume, dar care nu este a ei. Ganga a acceptat să fie mamă-surogat pentru un cuplu din Australia, care i-a trimis poza cu Eiko la scurt timp după ce a ajuns acasă cu ea, relatează agenţia Rex.
La început, când se gândea că trebuie să renunţe la copilul pe care îl purtase în pântece, Ganga era cuprinsă de tristeţe. Dar acest sentiment s-a risipit în momentul în care a văzut câtă fericire le aduce fetiţa soţilor care sperau ca, într-o zi, visul lor de a deveni părinţi să se transforme în realitate.
Iar banii pe care i-a primit pentru că a acceptat să poarte copilul în pântece - circa 5.700 de euro - îi vor permite tinerei să înceapă o nouă viaţă. Mai bună. Ganga este doar una dintre cele 220 de femei care au acceptat în ultimii ani rolul de mamă-surogat prin intermediul clinicii Akanksha din oraşul indian Anand, aflat în statul Gujarat.
Din 1999, de când s-a înfiinţat, clinica le oferă cuplurilor fără copii ceea ce şi-au dorit dintotdeauna, dar reprezintă o şansă şi pentru femeile care acceptă să-i ajute. Medicii de aici se ocupă de circa 600 de cazuri de fertilizare in vitro pe an. Costurile sunt de aproximativ 16.000 de euro, în timp ce în Statele Unite această metodă de a avea un copil ajunge la echivalentul a 80.000-120.000 de euro.
În România, la Braşov, o mamă-surogat îşi închiriază uterul pentru 28.000 de euro
Un rai pentru occidentali
În aceste condiţii, serviciile oferite de clinica Akanksha,condusă de medicul Nayna Patel, atrag atenţia occidentalilor. În plus, restricţiile nu sunt la fel de numeroase ca în Vest.
În India este legal să apelezi la o mamă-surogat, autorităţile trasând doar linii directoare cu privire la modul în care trebuie făcute contractele între părţi. Un cuplu din străinătate care a recurs la această metodă, înştiinţând ambasada ţării de origine şi respectând toate regulile, îşi poate lua copilul acasă foarte repede, micuţul având aceeaşi cetăţenie ca părinţii săi.
Activitatea clinicii Akanksha, cuvânt care în hindusă înseamnă speranţă, a stârnit numeroase critici, mulţi acuzând-o pe Nayna Patel că exploatează mamele-surogat şi că se concentrează pe aspectul financiar. „Da. Este o tranzacţie comercială, dar înseamnă mult mai mult decât atât", spune ea. „Ceea ce oamenii aceştia nu reuşesc să vadă este noua perspectivă pe care o capătă asupra vieţii atât părinţii, cât şi femeile care îi ajută ", adaugă Patel. „Cei care mă critică ar trebui să trăiască măcar o zi cu gândul că nu pot avea copii sau într-o sărăcie cruntă, iar apoi să-mi propună soluţii", conchide medicul.
Nayna Patel are grijă de toate mamele-surogat, care, pe durata sarcinii, stau într-un adăpost construit în 2007, destinat exclusiv lor. Acest loc le permite să facă faţă mai bine stresului generat de modul în care sunt privite de ceilalţi sau de gândul că poartă în pântece un copil de care nu se vor bucura niciodată. Primesc consiliere psihologică, dar sunt învăţate şi cum să-şi investească banii primiţi pentru serviciul oferit.
O „provocare" emoţională
Fondatoarea clinicii Akanksha este conştientă că femeile care acceptă rolul de mamă-surogat pot trece prin momente dificile din punct de vedere psihologic. Tocmai din această cauză, Nayna Patel consideră că acestea se descurcă mai bine dacă locuiesc împreună, departe de ochii curioşilor şi chiar ai familiilor. Totuşi, rudele le pot vizita.
Se încarcă comentariile...
