Jurnal marţian: cum să faci un ceas solar

Membrii echipajului au construit un dispozitiv cu ajutorul căruia să măsoare timpul de pe „Planeta Roşie“.

O echipă de şase cercetători români participă, pentru prima dată, la o misiune „marţiană". Ei nu au ajuns însă pe „Planeta Roşie", ci într-un habitat simulat: Mars Desert Research Station -Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado, SUA.

Citiţi şi:

Jurnal marţian: prima zi de misiune în Colorado

Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Timp de două săptămâni, între 14 şi 29 ianuarie, ei se vor comporta ca şi cum s-ar afla pe „Planeta Roşie". Membrii echipajului vor scrie zilnic pentru „Adevărul" un jurnal de bord în care îşi vor povesti experienţele „marţiene".

24 ianuarie. În ultimele zile, membrii echipajului RoMars nu au avut deloc timp liber - au lucrat oră de oră pentru a construi ceasul care să-i ajute să măsoare timpul pe „Planeta Roşie", după poziţia Soarelui. Este foarte important să ştim să ne orientăm şi să apreciem ora exactă fără să fim nevoiţi să apelăm la instrumentele moderne cu care ne-am obişnuit atât de mult.

Construirea ceasului solar face parte din proiectul de astronavigaţie (orientare după stele - Soarele fiind şi el o stea) - o premieră la Mars Desert Research Station. Cu excepţia Lunii, cerul marţian este virtual identic cu cel al Terrei, constelaţiile fiind aceleaşi. Pe Marte, lipsa câmpului magnetic puternic face imposibilă orientarea cu busola, iar deocamdată nu există niciun sistem de sateliţi GPS (sistem de poziţionare globală).

Deşi noi suntem pe Pământ, am încercat să simulăm, în construirea acestui ceas, condiţiile marţiene. Pentru acest lucru am efectuat activităţi extravehiculare, în care am ieşit pe teren în costumele de astronaut.

Pentru că are foarte multă experienţă în astronomie şi în ştiinţele antice ale cerului, Haritina coordonează echipa pentru a construi ceasul solar. De obicei, aceste instrumente de măsurare a timpului sunt amplasate orizontal, pe un platou luminat cât mai multe ore din zi.

În cazul nostru, am ales să îl plasăm cât mai aproape de habitat, astfel încât îl putem vedea de pe hubloul de la secţiunea numită „bucătărie". Ceasul nostru va funcţiona numai de la răsăritul soarelui (în jurul orei 7.30 şi până la ora 17.30, când umbra dealurilor din vest acoperă complet platoul din jurul habitatului).

„Tehnologie de mii de ani"

Construcţia unui ceas solar este o artă veche de mii de ani, iar modul de execuţie este foarte simplu. Oricine poate construi un ceas solar în curtea proprie cu un pic de răbdare şi instrucţiunile de rigoare. Pentru început trebuie să ştim unde este nordul geografic.

Pe Pământ, acesta se măsoară cu busola sau uitându-ne pe ce parte a copacilor cresc muşchii. Noi am plecat în misiune nocturnă pentru a determina poziţia Carului Mic şi a Stelei Polare. De la Steaua Polară am trasat o linie imaginară perpendiculară pe orizont şi astfel am determinat Nordul Geografic. Pe acel loc am amplasat o piatră.

În cursul zilei, dacă vom sta în centrul cercului nostru solar imaginar, umbra Soarelui la amiază ar trebui să fie proiectată pe piatra ce indică nordul, cu o singură excepţie - dacă ne aflăm la ecuator. Acolo, la amiază, Soarele se află direct deasupra capului, iar umbra va fi aproape inexistentă. Noi suntem la 38 de grade latitudine nordică şi avem suficientă „lungime de umbră" pentru a construi ceasul.

După trasarea cercului, folosind o sfoară şi doi „marsonauţi", am început să cărăm pietrele ce vor reprezenta orele. Fiind pe Pământ, pietrele au fost cam grele şi am fost nevoiţi să folosim ATV-urile. Pe Marte, aceleaşi pietre ar fi fost de trei ori mai uşoare. Am împărţit cercul în 12 secţiuni şi am pus câte o piatră pentru fiecare din orele din zi începând de la 6.00 şi până la 18.00. A doua zi am verificat din oră în oră dacă funcţionează ceasul.

Misiunea RoMars este organizată de Agenţia Spaţială Română şi susţinută de Astra Asigurări, Nikon, Omnidata SA, Laboratoarele Bioclinica şi Universitatea din Bucureşti.