Jurnal marţian: prima zi de misiune în Colorado

Echipajul RoMars a luat în primire „habitatul“ în care va locui timp de două săptămâni . O echipă de şase cercetători români participă, pentru prima dată, la o misiune „marţiană“. Ei nu au ajuns însă pe „Planeta Roşie“, ci într-un habitat simulat: Mars Desert Research Station - Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado, SUA. Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Timp de două s

Echipa RoMars Platoul Colorado, SUA

17 ianuarie. Astăzi a fost pentru echipajul românesc prima zi de pregătire la Mars Desert Research Station (MDRS). După o călătorie de câteva ore prin deşertul american, printre stânci muntoase în care zăpada acoperea platourile pustii ale statului Utah, am fost întâmpinaţi la staţia de cercetare de membrii echipajului precedent. Am fost primiţi cu multă căldură şi prietenie de cei şase americani care au participat la experiment înaintea noastră şi tot ei sunt cei care ne-au pus la curent cu ce ne aşteaptă în următoarele zile. Cine sunt cercetătorii americani? Judah Epstein, comandantul echipajului, este în prezent, cercetător la University of Texas, în Dallas, şi a fost implicat în proiecte de robotică şi în studiul explozivilor, precum şi în operaţiuni de inginerie geoseismică. Pentru Judah, aceasta nu a fost prima experienţă la MDRS. El a mai condus încă două echipaje în trecut. S-a aventurat, de asemenea, în multe expediţii în jungla din Panama, în Nepal şi în Thailanda şi a participat la prinderea şerpilor anaconda, în Venezuela. Judah a fost medic la Ierusalim şi partener la NASA Planetary ­Volcanology.

Jim Crowell este student la Arizona State University, în cadrul departamentului Earth & Space Exploration. Este cofondatorul şi preşedintele Comisiei studenţilor pentru explorarea şi dezvoltarea ştiinţelor spaţiale. Lucrează la NASA, unde analizează imaginile de teledetecţie de pe Lună, localizează şi studiază trăsăturile geomorfologice şi cartografiază Luna în pregătirea următoarelor misiuni pe planeta care ne luminează nopţile.

Amanda ­Damptz termină în curând studiile în ştiinţele mediului la Universitatea din Illinois, Chicago. Domeniul său de cercetare este morfologia suprafeţelor planetare şi analogii terestriale cu alte planete. A lucrat la NASA Goddard Space Center. Lucinda Land este directorul executiv al Mars Society. A fost implicată în educaţie şi drept spaţial încă din 1989, de când SUA şi-a anunţat intenţia de a trimite echipaje pe Marte. Lucrează şi la NASA Ames - Spaceward Bound, unde creează un ­curriculum pentru studenţii şi profesorii interesaţi de domeniul spaţial.

Tonya Thompson este doctorand la Indiana University School Of Informatics, unde studiază interacţiunea om - computer, dar şi sistemele complexe. ­Tonya este absolvent al programelor de cercetare din cadrul NASA. Nathan Wong este student la University of Wisconsin şi, în curând, doctorand în inginerie aerospaţială. A lucrat pentru NASA Glenn Research Center şi pentru ­NASA Marshall Space Flight Center, unde a studiat utilizarea resurselor în expediţii spaţiale.

Rapoarte zilnice

Odată ajunşi pe „Marte", suntem copleşiţi de peisaj - un sentiment experimentat de cei mai mulţi călători spaţiali la vederea Terrei din spaţiu. Deşi noi nu vedem Pământul - pe care l-am lăsat de mult timp în urmă, cel puţin în imaginaţia noastră - experimentăm acelaşi sentiment universal de frăţie, mai ales la întâlnirea cu echipajul precedent. Cei şase colegi ai noştri în ale explorării marţiene ne predau habitatul în stare aproape perfectă de funcţionare. Probleme vom mai întâlni cu siguranţă în aceste două săptămâni - atât deşertul, cât şi planeta Marte cea adevărată sunt medii ostile, la care trebuie să ne adaptăm.

Echipajul 97 ne „antrenează" în toate sistemele habitatului: de la sera Greenhab care reciclează apa până la observatorul astronomic Musk. Mijloacele noastre de transport în arealul de explorare sunt ATV-urile. Până acum, niciunul dintre noi nu a condus un astfel de vehicul, care e destul de periculos. Vom folosi căşti de protecţie şi totul va fi bine. Pe lângă îndatoriri ştiinţifice şi de mentenanţă, avem şi unele birocratice: în fiecare zi trebuie să trimitem, până seara, la ora 20.00, câteva rapoarte la centrul de control al misiunii. Azi e prima zi şi hotărâm de comun acord că vom începe simularea propriu-zisă în două zile. Până atunci sigur ne vom obişnui cu toate sistemele habitatului. Doar trei dintre noi pot ieşi în afara habitatului, în timp ce două persoane trebuie să fie mereu prezente în interior. După o ­scurtă plimbare în jurul habitatului, în care am făcut observaţii astronomice cu ochiul liber şi fotografii superbe, ne îndreptăm spre cabinele noastre minuscule, unde vom avea parte de o porţie de somn.

Pe mâine, când vom da o tură cu ATV-urile, şi îl vom testa pe Grivei, roverul misiunii! Cei care vor să urmărească misiunea ne pot urmări în permanenţă live, la adresa http://www.freemars.org/mdrscam/. Misiunea RoMars este organizată de Agenţia Spaţială Română şi susţinută de Astra Asigurări, Nikon, Omnidata SA, Laboratoarele Bioclinica şi Universitatea din ­Bucureşti.

Citiţi miercuri în „Adevărul!" Cum se descurcă echipajul  cu „instrumentele" marţiene