Inginerul român care face roboţi pentru nemţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cercetător născut în România conduce una dintre secţiile Institutului de Robotică şi Mecatronică din Wessling, Germania. Echipa pe care o coordonează Alin Albu-Schäffer, un român de 41 de ani care trăieşte în Germania din 1993, construieşte roboţi care ajung în fabrici, în săli de operaţie sau în spaţiu.

Unul dintre proiectele la care lucrează cercetătorul român este înalt cât un om, „vede" cu ajutorul a două camere video, „simte" cu degetele braţelor ultraperformante şi „merge" pe patru roţi.

Mai citiţi şi:

Andrei Avram este liderul cercetaşilor şi doctorand în robotică

Inginerul îşi aşază lin mâna pe braţul albastru al robotului Justin, care îi imită mişcările ca şi când ar fi teleghidat. Senzorii simt atingerea cercetătorului şi-l ajută pe Justin să-şi adapteze mişcările.

Alin Albu-Schäffer conduce de un an şi jumătate secţia „Componente şi Sisteme Mecatronice" a Institutului de Robotică şi Mecatronică din Germania, una dintre cele mai apreciate instituţii de profil din Europa. Coordonează o echipă de 47 de oameni şi este responsabil pentru proiectarea şi construcţia roboţilor, „în special pentru partea de electronică şi control automat".

A plecat din România în 1993, la absolvirea facultăţii pe care a urmat-o la Timişoara. Spune că a avut noroc să fie admis la Universitatea Tehnică din München pentru că, în acea vreme, Germania nu recunoştea studiile terminate în România şi, în mod normal, ar fi trebuit să facă din nou facultatea.

Doctorat în Germania

După aproximativ un an şi jumătate la Universitatea din München, a reuşit să-şi echivaleze studiile şi să fie admis la doctorat, concurenţa fiind de 500 de candidaţi pe loc.

Tema lucrării sale, un braţ-robot care este între timp comercializat de KUKA - producător de roboţi folosiţi de firme precum Daimler şi Bosh - s-a dovedit interesantă pentru Institutul de Robotică al Centrului German Aerospaţial (DLR) care l-a angajat ca cercetător.

În ultimii 10 ani, Alin Albu-Schäffer a fost implicat în realizarea unor roboţi folosiţi în spaţiu, în medicină şi în industrie. A început prin a cerceta „algoritmii de control automat" şi „metodele intuitive" de programare necesare pentru a realiza roboţi care să se mişte cu mai mare îndemânare decât majoritatea sistemelor existente. Unul dintre roboţii săi se află acum pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

Fascinat de science-fiction

Albu-Schäffer a participat, în urmă cu şase ani, la construcţia şi programarea robotului comandat de la sol, inclus într-un experiment pe ISS pentru verificarea tehnologiei. „Scopul final este utilizarea acestui tip de roboţi pentru repararea altor sateliţi în orbită sau pentru explorarea planetară", explică cercetătorul.

De mic, Alin Albu-Schäffer a fost pasionat de filmele şi literatura science-fiction. A început să studieze robotica poate şi pentru că tatăl lui a lucrat tot în cercetare, în anii '70, construind roboţi. Îşi aminteşte că în copilărie a făcut o vizită la Electromotor Timişoara şi a văzut primul robot industrial fabricat în România, care mai funcţiona încă în 1993, atunci când Albu-Schäffer a plecat din ţară.

Într-un articol publicat pe site-ul institutului german (http://www.dlr.de), cercetătorul de origine română spune că îşi doreşte să schimbe percepţia oamenilor despre roboţi. „Eu consider robotul un ajutor de câte ori este posibil: într-o fabrică, acasă, în medicină sau în spaţiu." În opinia sa, roboţii pot asigura precizia şi repetiţia, în timp ce oamenii îşi aduc contribuţia prin flexibilitate şi creativitate. Iar dacă în trecut, roboţii erau rigizi, periculoşi şi orbi, nu puteau detecta prezenţa oamenilor şi trebuia să fie ţinuţi la distanţă, „roboţii pe care-i construim acum sunt concepuţi pentru a coopera cu oamenii", explică el. ;

Spaţiul, ultima frontieră

Braţul-robot care a reprezentat lucrarea de doctorat a cercetătorului Albu-Schäffer face acum parte din Justin, un robot umanoid a cărui misiune va fi, într-o bună zi, să repare sateliţii. Momentan, Justin este controlat de la sol de un operator care poate vedea ce „văd" camerele montate în capul robotului şi poate simţi ce „simt" senzorii maşinăriei.

Planul este ca Justin să devină un robot complet autonom, explică cercetătorul Carsten Preusche într-un film de prezentare de pe site-ul institutului. Cu ajutorul camerelor, cercetătorii obţin imagini tridimensionale ale mediului în care se află robotul, iar senzorii din cele cinci degete de la fiecare mână le spun dacă un şurub este sau nu strâns.

„Scopul nostru este să facem totul cât mai natural şi intuitiv posibil pentru a fi cât mai accesibil utilizatorului. Ideea este ca firma care a construit satelitul să-l poată repara, să n-aibă nevoie de ajutorul expertului în roboţi", adaugă Preusche.

Un alt proiect în care a fost implicat inginerul de origine română este MiroSurge, un sistem pentru operaţii neinvazive ce constă în trei braţe robotice, două dotate cu instrumente chirurgicale şi unul echipat cu un endoscop. Aceste braţe sunt comandate de la distanţă de un chirurg care foloseşte o consolă specială ce-i permite, printr-o serie de senzori, să vadă şi să simtă operaţia. Scopul suprem al celor care au realizat MiroSurge este să reuşească să facă operaţii neinvazive pe cord.

Braţul-robot dezvoltat de cercetătorul Albu-Schäffer este comercializat de producătorul KUKA

image

Asistenţii casnici, roboţii viitorului

Alin Albu-Schäffer nu este singurul român de la Institutul de Robotică şi Mecatronică din Germania. Lucrează alături de el şi Klaus Jöhl, care a studiat electronica la Timişoara, şi Andras Varga, din Bucureşti. A avut în departament şi un student de la Universitatea Politehnică din Timişoara, care a lucrat ulterior ca liber profesionist la Institutul german, dar de curând s-a întors în ţară pentru a-şi deschide propria firmă în
domeniu.

Tinerii, mai atraşi de afaceri

Cercetătorul spune că îi este greu să-şi imagineze cum ar fi decurs cariera sa dacă ar fi rămas în România. „Pot vedea doar ce au făcut cei doi colegi cu care mai am legături. Nu mai lucrează în domeniul în care am studiat împreună, s-au orientat, cu succes, cu firme proprii spre activităţi comerciale."

O carieră în cercetare pare mult mai puţin atractivă pentru tineri decât posibilitatea de a-şi construi afaceri. „De vină par să fie atât salariile mici, mai ales în rândul tinerilor, cât şi dotarea limitată cu mijloace care să permită cercetare de vârf. Aici ar trebui acţionat la nivel politic, ceea ce e însă greu de imaginat în actuala situaţie economică", explică acesta.

Albu-Schäffer nu vrea să se întoarcă în România, dar vrea să continue colaborarea cu universitatea timişoreană care are o secţie de robotică, dar şi mare nevoie de fonduri. În prezent, inginerul de origine română colaborează cu Universitatea din München. „Dintr-un institut din top 10 nu mai pleci decât la altul mai bun", explică inginerul. I s-a oferit un post de profesor titular la Universitatea din Viena, dar l-a refuzat.

Departamentul pe care-l conduce acum are 47 de ingineri, iar bugetul Institutul depăşeşte 16 milioane de euro pe an. „Aşa ceva nu reuşeşti să construieşti la o universitate." Albu-Schäffer şi echipa sa vor să continue experimentele cu roboţi pe Staţia Spaţială Internaţională, să lucreze la sisteme ce pot ajuta la procesul de fabricaţie şi montaj, dar şi la roboţi medicali.

„Într-un viitor nu aşa îndepărtat sperăm să contribuim la realizarea unor roboţi ca «asistenţi casnici»", adaugă cercetătorul, ghidându-se după previziunile lui Bill Gates care spunea că în următoarele decenii fiecare om va avea un robot în casă. „Firme precum Google, Microsoft, Toyota, Honda investesc, între timp, sume substanţiale în acest domeniu, tehnologia începe să se maturizeze."

Cercetătorii din diasporă, „chemaţi la Naţională"

Cercetătorii români din străinătate vor fi „chemaţi la Naţională" între 21 şi 24 septembrie, pentru a participa la conferinţa „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România", organizată de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Înscrierile sunt încă deschise pe site-ul www.diaspora-stiintifica.ro. La prima ediţie a evenimentului, cu doi ani în urmă, au participat aproximativ 450 de cercetători români şi din comunităţile de români din 19 ţări, printre care SUA, Franţa, Italia, Spania şi Germania.

Profesorul Andrei Ruckenstein, vicepreşedinte al Departamentului de cercetare al Universităţii din Boston, spunea la conferinţa din 2008 că scopul evenimentului nu este să-i aducă acasă pe cercetătorii români plecaţi în lume, ci să-i determine să formeze o comunitate coerentă care să poată ajuta cercetarea românească din afară.

Şi Alin Albu-Schäffer a păstrat contactul cu foşti profesori de la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Timişoara. A fost invitat de câteva ori să susţină prelegeri la universitate, dar contactele nu s-au concretizat în proiecte comune.

Varianta NASA

Misiunea finală a navetei spaţiale Discovery este programată în noiembrie, când racheta va transporta la bordul Staţiei Spaţiale Interna-
ţionale prototipul Robonaut-2 (R2). Pentru început, robotul se va afla într-unul din laboratoarele staţiei, dar modificările şi îmbunătăţirile ulterioare i-ar putea permite să se deplaseze atât în interiorul ISS, cât şi în afara complexului.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite