De ce sunt românii certaţi cu igiena

Studiile arată că suntem zgârciţi cu banii de săpun, şampon sau pastă de dinţi, iar criza a strâns şi mai mult punga. Unii dau vina pe sărăcie, alţii pe lipsa de educaţie pentru neglijenţa de care dau dovadă unii români când vine vorba de propria igienă.

Când au venit prima dată la sediul Asociaţiei Valentina România, unii dintre cei 100 de copii din Ferentari cu care lucrează centrul nu se spălaseră niciodată pe dinţi, deşi aveau deja 7-8 ani.

Mai citiţi şi:

Precauţii care vă feresc de cancerul de piele

Abuzul de medicamente duce la dependenţă

Părinţii nu le spălau hăinele cu săptămânile, aşa că mergeau la grădiniţă îmbrăcaţi la fel, murdari şi mirosind urât. Patru ani mai târziu, copiii au învăţat să folosească zilnic periuţa de dinţi, să acorde importanţă igienei întregului corp.

Asociaţia a început proiectul „Igienă şi sănătate" în 2006, când au fost cumpărate două maşini de spălat şi două de uscat rufe. De atunci, familiile care au probleme financiare vin acolo să-şi spele hainele. „Noi le furnizăm detergent, toate consumabilele", spune Cristina Ana Iliescu, director de programe.

Zilnic vin la centru aproximativ 25 de copii din cei 100 înscrişi în program. „La noi, copiii pot fi monitorizaţi. Au pastă şi periuţe de dinţi şi se spală aici", precizează Ana Iliescu. De la un an la altul învaţă cum trebuie să se spele şi că trebuie să păstreze curăţenia în jurul lor ca să prevină apariţia unor boli.

„În timp, am observat îmbunătăţiri. Copiii sunt foarte direcţi. Cei care au deprins regulile de igienă îi marginalizează pe cei noi, care nu le ştiu", adaugă directoarea programului. E însă un proces circular, din care şi unii şi alţii au de învăţat. Cei noi, că trebuie să deprindă regulile, iar cei care le cunosc deja, că trebuie să le respecte în continuare.

Consiliere pentru părinţi şi copii

Acum doi ani, asociaţia a început şi un alt proiect dedicat copiilor - efectuarea unor controale oftalmologice şi stomatologice. De asemenea, la începutul verii, fiecare copil e controlat ca să nu fi luat păduchi sau purici din cartier.

Asociaţia se concentrează în special pe educarea celor mici, dar are şi şedinţe de consiliere pentru familii. „Toţi cei care vin o fac mai mult de nevoie, trimişi de primării sau de grădiniţe, nu trebuie să-i convingem. Noi încercăm să-i motivăm, iar ei se angajează să respecte regulile, să nu-şi mai ducă micuţii murdari la grădiniţă. Sunt însă şi câteva cazuri în care educaţia este prea precară ca ei să înţeleagă aceste lucruri", spune Cristina Ana Iliescu.

Nu ştim nici noţiunile elementare

Sărăcia, lipsa educaţiei şi a infrastructurii îşi pun amprenta asupra stării de sănătate şi a condiţiilor de igienă a românilor. De exemplu, gradul de racordare la canalizare a locuitorilor la nivel naţional este de doar 52,06%.

Potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române", în cele 2.605 localităţi din România, la sfârşitul anului 2009, existau fizic 658 de reţele de canalizare, din care 516 erau funcţionale şi doar 21 conforme, restul fiind în diferite stadii de execuţie.

În aglomerări de peste 10.000 de locuitori (adică oraşe mari şi mijlocii, mediul urban), 78,45% sunt racordaţi la reţelele de canalizare. În aglomerări cu 2.000 - 10.000 de locuitori (adică oraşe mici, comune şi sate, predominant mediul rural), doar 9,23% sunt racordaţi la reţelele de canalizare.

Condiţiile de viaţă reprezintă însă doar o parte din ecuaţie. Educaţia în ceea ce priveşte normele generale de igienă - spălarea dinţilor măcar de două ori pe zi, spălarea zilnică a corpului, evitarea mâncatului cu mâinile murdare, folosirea lenjeriei de corp şi a hainelor curate, dar şi acoperirea gurii cu o batistă când tuşim sau când strănutăm  - lipseşte, iar rezultatele se văd cu uşurinţă.

Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii, publicat la sfârşitul lunii martie, jumătate dintre români nu se spală pe mâini după ce folosesc toaleta, iar mai puţin de jumătate nu se spală nici după ce îngrijesc un animal.

Unu din patru adulţi nu face acest lucru nici după ce schimbă scutecele sugarilor, în timp ce doar un sfert din ei se spală pe mâni după ce au intrat în contact cu banii, purtători majori de microbi. În plus, arată un alt studiu, un român consumă, în medie, doar patru săpunuri, două tuburi de pastă de dinţi şi un singur deodorant pe an. 

Curăţenia se învaţă şi la şcoală

Ministerul Educaţiei şi Domestos, brand deţinut de compania Unilever, au realizat proiectul „Igiena acasă şi la şcoală", cu scopul de a creşte gradul de informare în rândul copiilor cu privire la importanţa igienei şi a sănătăţii, precum şi formarea abilităţilor de menţinere a igienei proprii şi a celorlalţi.

Proiectul, care a fost adresat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 şi 10 ani, a fost aplicat pentru prima dată în anul şcolar care s-a încheiat în 100 de şcoli şi 50 de grădiniţe din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Cluj Napoca.

Mai delăsători din cauza crizei

Părinţii reprezintă primul model pentru copii atunci când aceştia învaţă regulile de igienă

Consumul casnic de produse pentru îngrijire este în scădere în primele patru luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit cercetării de tip panel de gospodării a companiei GfK România, efectuate în perioada ianuarie - aprilie 2010.

În cadrul studiului, au fost analizate categoriile detergenţi, săpun, pastă de dinţi şi deodorante, iar eşantionul, reprezentativ la nivel naţional, a fost format din 2.200 de gospodării.

Datele GfK arată că cele mai mari scăderi volumice se înregistrează pentru deodorante şi antiperspirante (23%), dar şi pentru săpun de toaletă (12%). Categoria săpun este de asemenea afectată, potrivit rezultatelor cercetării, şi de o frecvenţă mai redusă de cumpărare.

Totodată, cantitatea cumparată de pastă de dinţi scade cu 7%, în timp ce detergentul scade uşor, cu doar 2%, un număr mai mic de gospodării achiziţionând produse din această categorie.

O analiză efectuată de MEMRB România arată că vânzările de săpun sub formă solidă au scăzut în volum cu circa şase puncte procentuale, de la 78,6% în perioada mai 2008 - aprilie 2009 la 72,7% în perioada mai 2009 - aprilie 2010. Potrivit aceluiaşi studiu, românii au preferat săpunul lichid. În perioada monitorizată, în cazul acestui produs, consumul a crescut de la 21,4% la 27,3%.

Şamponul la gramaj mare, în topul vânzărilor

Criza a afectat semnificativ şi consumul de şampon: rezultatele studiului arată că românii s-au orientat către promoţii ce cuprind şampon 2 în 1 şi şampon normal. Astfel, vânzările acestor pachete promoţionale aproape că s-au dublat în volum de la 2,7% în perioada mai 2008 - aprilie 2009 la 5,8% în perioada mai 2009 - aprilie 2010.

Criza a modificat de asemenea şi cantităţile în care cumpără românii: deşi în topul vânzărilor, ca volum, se află şamponul la pliculeţ (de până în 8 mililitri), cu 34,2% în perioada mai 2009-aprilie 2010, acesteau au pierdut teren de la 40,4%, cât înregistrau în perioada mai 2008-aprilie 2009. Creşteri semnificative au înregistrat şi recipientele de şampon de 200 - 300 de ml, de la 15,7% la 19,7%, dar şi cele de 400 de ml, de la 9,7% la circa 12%.

Gelul de duş, la bax

Românii sunt economi şi când vine vorba de gel de duş. Cu toate că această categorie a înregistrat creşteri în volum, de la 81,6% la 84,3% în perioadele monitorizate, datele MEMRB arată că preferinţele consumatorilor s-au îndreptat către cantităţile mari: gelul de duş de peste 350 de ml a avut o evoluţie spectaculoasă, de la 18,9% în mai 2008 - aprilie 2009 la aproape dublu în perioada mai 2009 - aprilie 2010, 31,3%.

Mărci mai ieftine

Criza se face simţită şi în ceea ce priveşte igiena românilor: potrivit studiului GfK, consumatorii s-au îndreptat mai mult către segmentul mărcilor proprii ale magazinelor, mai ieftine, când au dorit să cumpere săpun. Datele arată că există un uşor trend crescător pentru mărcile private şi în ceea ce priveşte categoria detergenţi.

Alfred Bulai: „Pasta de dinţi este un simbol al modernizării"

Sociologul Alfred Bulai spune că multe dintre rezultatele prezentate în sondaje nu reflectă întru totul realitatea.

„Un astfel de indicator există doar la nivel de consum, nu legat de cultura urbană/rurală, legat de sărăcie, unde oamenii se spală, dar în mod tradiţional, nu cu ce se cumpără de la marile magazine. Pasta de dinţi e un simbol al modernizării. Aceşti indicatori de consum surprind doar o parte, fac o analiză în termeni mari, doar marile magazine sunt contabilizate", spune Bulai.

Primul model, familia

Consumul este însă mai mare, adaugă el, pentru că sunt tot felul de magazine mici care scapă acestor sondaje. „Mai sunt şi alte fabrici de săpun pe care nu le contorizează nimeni. Modelul cultural al igienei este marketi­zat: e vorba nu numai despre igienă, ci şi de potenţarea consumului. Modelul ăsta a mers firesc pe logica vânzării produselor", este părerea sociologului, care recunoaşte însă că modelul cultural românesc e mai puţin lovit de această marketizare, pentru că există multe zone izolate, sărace, unde alimentele sunt pe primul loc.

„Există mulţi factori. De exemplu, dacă stai la casă sau la bloc. Să nu confundăm ideea de igienă cu spălatul. Unii fac două - trei duşuri pe zi, cu produse diferite, care trec de igienă, merg spre cosmetice. Dacă ai sta într-o casă fără apă curentă, e mai complicat să fierbi apă şi să te speli de trei ori pe zi. Deci există şi probleme de infrastructură în a asigura aceleaşi norme de igienă", adaugă sociologul.

Primele noţiunile generale de igienă se deprind în familie. „Familia este primul model. Acolo învaţă copiii să facă baie o dată pe săptămână sau de trei ori pe zi. Apoi grădiniţa, şcoala primară, unde în programa educaţionala există şi disciplina igienă", spune sociologul.

"Familia este primul model. Acolo învaţă copiii să facă baie o dată pe săptămână sau de trei ori pe zi."
Alfred Bulai
sociolog