Ghid de cumpărături pe timp de criză

Situaţiile extreme cer măsuri extreme. Aceasta este filosofia pe care o aplică deja majoritatea românilor, forţaţi să strângă cureaua, mai ales în cazul nevoilor de primă necesitate. „Adevărul“ a făcut un ghid cu sfaturi şi soluţii pentru a acoperi cât mai bine coşul de achiziţii lunare în condiţiile unor cheltuieli minime.

1 În hipermarketuri sau supermarketuri urmăriţi ofertele de tip „3 la preţ de 2" sau „cumperi unu şi primeşti gratis al doilea produs la jumătate de preţ". Pe termen scurt, investiţia în anumite produse poate părea nesemnificativă, dar pe termen lung economiile sunt importante, cu atât mai mult cu cât ofertele sunt valabile în general pentru produse de bază, precum hrana şi cele de igienă.

Citiţi şi:

STUDIU Peste trei sferturi dintre români au fost afectaţi de criză / Femeile, antreprenorii şi şomeri, printre cei mai vulnerabili

Metoda de economisit bani în timp de criză

2 Gătiţi acasă! Studiile recente arată că o tendinţă importantă sesizată pe măsură ce criza economică s-a instalat a fost orientarea consumatorului român către consumul in-home: anumite categorii de produse alimentare de bază, precum cantitatea de ulei achiziţionată la nivel de gospodărie, au înregistrat creşteri însemnate.

3 Evitaţi produsele de răsfăţ! Deşi vă tentează de pe rafturile marilor magazine, acestea vă golesc considerabil portofelul. Dacă, totuşi, nu puteţi renunţa, deşi nu vi le permiteţi, alegeţi produsele care au scris pe ambalaj „X% gratis" sau „mai mult cu X%". În cazul cafelei, de pildă, producătorii au susţinut consumul de cafea măcinată sau prăjită prin promoţii axate atât pe valoare adăugată, cât şi pe preţ.

4 Produsele vândute vrac sunt preferate de multe gospodării, arată cercetările de piaţă. Comercianţii au în ofertă îndeosebi alimente (brânză, smântână, dar şi zahăr sau cafea). Există magazine care vând exclusiv produse vrac la preţuri avantajoase.

5 Alegeţi mâncarea sănătoasă! Chiar dacă unele produse sunt mai scumpe, de cele mai multe ori, pentru a încuraja consumul acestor alimente producătorii operează reduceri de preţuri sau au oferte rezonabile. Potrivit unui studiu GfK, iaurtul simplu sau cu fructe se află printre produsele lactate care au beneficiat de o promovare intensă. Gospodăriile au fost stimulate să consume mai mult, atât prin intermediul promovării multipack-urilor economice, cât şi prin campanii naţionale de încurajare a consumului de mâncare sănătoasă, ce aduce beneficii organismului. Datele GfK arată că pentru iaurtul simplu se remarcă o creştere mai mare în volum faţă de cea a iaurtului cu fructe.

6 Orientaţi-vă către mărcile private ale marilor magazine! Studiul Shopping Monitor arată că, deşi peste jumătate dintre locuitorii din mediul urban au cumpărat produse aparţinând mărcilor private, doar 12% din aceştia aleg regulat produse sub această emblemă, categoriile preferate fiind dulciurile şi mezelurile. O proporţie semnificativă a cumpărătorilor (în jur de 30%) declară că nu au auzit de acest tip de mărci.

7 Faceţi cumpărături mai rar şi mai planificat! Cheltuiţi aceeaşi sumă, dar mergeţi mai rar la cumpărături şi doar pentru ceea ce aveţi cu adevărat nevoie. În loc de „ar fi drăguţ dacă aş avea două la fel", limitaţi-vă la a răspunde la întrebarea „este acest produs o prioritate în acest moment?" În timp, vă veţi forma reflexe care vă vor înlesni demersul de a fi mai cumpătaţi şi de a vă limita la ceea ce vă este într-adevăr de folos.

8 Cumpăraţi doar produse necesare, dar luaţi în considerare şi achiziţia unor cantităţi extra. În cazul în care rămâneţi „în pană" de ceva, veţi fi nevoiţi să cumpăraţi de la buticul din colţ. Chioşcul de la parterul blocului vă „atacă" buzunarul prin adaosul comercial practicat, care ajunge uneori chiar la 50%. Prin urmare, stocurile, mai ales cele de produse de primă necesitate, mâncarea şi produsele de igienă, se dovedesc soluţia salvatoare pentru cei cu bani puţini.

9 Investiţi în seminţe de legume şi în ceva pământ pentru răsaduri. Cultivaţi o mică grădină de zarzavat în balcon! Nu doar că vă deconectează, dar vă ajută să vă încadraţi într-un buget sărăcit de criză: când mergeţi la cumpărături nu veţi mai cumpăra pătrunjel sau ceapă verde pentru că le aveţi deja în propria „seră"! Un alt avantaj este că legumele astfel cultivate sunt eco, deci naturale şi sănătoase.

10 Alegeţi piaţa pentru cumpărăturile de legume şi fructe proaspete dacă ceea ce cultivaţi în propria grădină de zarzavaturi nu este suficient pentru a acoperi nevoile familiei. Este bine cunoscut faptul că seara, înainte de a pleca acasă, negustorii îşi vând marfa la preţuri mai mici.

Româncele, gospodine organizate

„Nu plec niciodată la cumpărături fără lista cu cele necesare", afirmă Lucia George (38 de ani), „gospodina" unei familii cu doi copii. Femeia spune că a preferat dintotdeauna lista, motivele fiind evidente: cumpără ceea ce trebuie şi cât trebuie.

„Nici înainte de criză nu ieşeam din casă fără listă. Tentaţiile sunt mereu mari, iar banii trebuie chibzuiţi", explică ea. În ceea ce priveşte micile mofturi, Lucia spune că încearcă măcar o dată pe lună să-l mulţumească pe fiecare membru al familiei, cumpărându-i câte un produs nou, dar nu neapărat costisitor. Femeia preferă să meargă la hipermarket, unde preţurile sunt fixe, spunând că nu are răbdare şi nici timp să străbată toată piaţa pentru a găsi produsele mai ieftine. În plus, ea se fereşte şi de vânzătorii care insistă „agresiv" să-şi vândă marfa.

Săraci lipiţi, dar cu mofturi

Românii nu renunţă la hainele de firmă nici constrânşi de criză

Cumpărătorul român preferă marile branduri, chiar şi pe timp de criză. Aceasta este concluzia unui reportaj realizat recent de postul Realitatea TV. Din păcate pentru bugetele personale, marile branduri ajung pe piaţa românească în sistem de franciză, fapt care face ca taxele aferente să se regăsească în preţul produselor.

Ceea ce nu se ştie este că şi cumpărătorii pot influenţa indirect preţurile. Spre exemplu, dacă un model de rochie se vinde bine la Roma sau Paris, acesta va fi inclus pe lista de reduceri. Dacă însă acelaşi model nu are succes la publicul din România el va rămâne la raft cu preţul iniţial.

De ce? Pentru că atunci când îşi cumpără haine, românii ţin ca acestea să fie „de firmă", dacă se poate străină, şi cu logoul cât mai la vedere. Prin urmare, hainele, pantofii sau accesoriile de firmă vândute în România ajung să fie mai scumpe decât cele pe care le găsim în alte capitale europene.

Românii ţin ştacheta sus

Deşi piaţa de lux raportează scăderi de până la 25% în primul trimestru, românului îi place eticheta chiar şi-n vreme de criză, astfel că marile branduri sunt mai scumpe la noi decât în străinătate. În plus, în România nu există limită la adaosul comercial, iar retailerii pot majora preţul unui produs cu 10, 50 şi chiar şi cu 100%.

„Preţurile practicate în România sunt în continuare mai mari decât în marile destinaţii de shopping ale lumii", a declarat pentru „Adevărul" Oliver Petcu, consultant în industria luxului, directorul companiei CPP Luxury Industry Management Consultants.

Piaţa luxului resimte scăderea

În viziunea lui, cele mai afectate segmente ale pieţei de lux sunt cel auto, cel de ambarcaţiuni, bijuteriile, moda şi călătoriile, iar scăderi mai mici se înregistrează pe segmentele: hoteluri, accesorii, parfumerie, ceasuri, SPA şi gourmet/organic.

Petcu este de părere că scăderile sunt cauzate de un cumul de factori precum diminuarea puterii de cumpărare, preţurile mari practicate în România, dar şi perspectiva supraimpozitării persoanelor cu venituri mari. Un alt factor ce a dus la scăderea pieţei este cel investiţional.

„Mulţi consumatori achiziţionează produse a căror valoare va creşte în timp, alegând produse mai puţin sezoniere sau care sunt confecţionate din materiale de calitate, cum este pielea exotică, de exemplu", mai spune directorul CPP.

În opinia sa, asistăm la schimbări importante în comportamentul şi preferinţele consumatorilor de lux: din ce în ce mai mulţi adoptă trend-ul „mix and match", nemaifiind esenţial acel „total look", o ţinută care să includă numai branduri de lux.

În România sunt 35.000 de persoane cu venituri anuale de minimum 100.000 euro, conform estimărilor companiei CPP Luxury Industry Management Consultants.

"Preţurile practicate în România sunt în continuare mai mari decât în marile destinaţii de shopping ale lumii."
Oliver Petcu
consultant produse de lux

De ce manifestăm aversiune faţă de produsele ieftine

Nu avem un model cultural al consumului. Aceasta este explicaţia pentru faptul că românii sunt reticenţi faţă de produsele ieftine şi, mai mult, unii aleg doar haine de firmă doar pentru că sunt scumpe.

Sociologul Alfred Bulai explică înclinaţia românilor pentru produse scumpe prin dorinţa alimentată de un model cultural al consumului de produse noi şi de logica accesului la produse cu capital simbolic.

„Dintr-o zonă de penurie maximă, românul a dat de bani şi a încercat să recupereze un anumit gen de capital simbolic. De aici, consumul ostentativ. Maşina, videoul, televizorul aveau înainte de anii '90 o dimensiune simbolică mai importantă decât cea utilă. La fel, mărci precum Kent sau Johnnie Walker. Exista o anumită apetenţă pentru aceste produse, la care am avut acces abia când au pătruns şi la noi", spune Bulai.

Consum aberant

Sociologul explică acest comportament şi ca o consecinţă a tranziţiei rapide de la o societate care valoriza lucruri obişnuite (omul se bucura că găseşte unt la alimentară) la o societate cu oportunităţi financiare nelimitate. Prin urmare, investiţia în anumite produse a devenit foarte importantă, iar consumul aberant.

„Occidentalul a fost obişnuit cu ciclicitatea consumului. Acolo a existat în permanenţă o categorie importantă a populaţiei care cumpăra doar pe termen scurt, de exemplu maşini. În Germania, de pildă, există mai puţine maşini de lux pe kilometrul pătrat decât în România. Asta nu înseamnă că românii sunt mai bogaţi, ci că maşina reprezintă un gen de investiţie simbolică şi la fel se întâmplă cu moda şi îmbrăcămintea", mai spune Bulai.