Exhibiţioniştii îşi caută admiratori pe Facebook şi Hi5

Pentru unii dintre români, reţelele sociale sunt locul perfect în care pot ieşi în evidenţă prin hainele pe care le poartă, maşina pe care o conduc sau ideile pe care le au. Indiferent ce caută pe reţelele de socializare să-şi facă prieteni, să epateze sau să păstreze legătura cu trecutul -, românii îşi construiesco imagine virtuală din ce cred ei că au mai bun.

Reţelele sociale virtuale ca Hi5, MySpace, Twitter şi Facebook, practic un fenomen al secolului XXI, atrag tot mai mulţi utilizatori, fie­care cu motivaţia lui: să ţină legătura cu prietenii sau membrii familiei aflaţi la distanţă, să cunoască oameni noi, să agaţe, spune o cititoate a ziarului jamaican „Gleaner" într-o scrisoare intitulată „all about me syndrome" (sindromul „uită-te la mine"), publicată pe site-ul ziarului.

Mai citeşte şi:

Lucruri pe care nu ar mai trebui să le faci pe Facebook

De ce intră românii pe internet?

„Unii dintre utilizatori postează o grămadă de fotografii cu ei, unele în poziţii provocatoare, pentru a câştiga admiraţia şi pentru a atrage comentarii pozitive de la alţi utilizatori ai reţelelor", adaugă Jesanya Scale, care se întreabă şi care sunt efectele acestui tip de comportament al utilizatorilor de internet.

Piţipoanca şi cocalarul

Acelaşi lucru s-ar putea întreba orice nou-venit în reţeaua de socializare Hi5.com, cel mai popular site din România, potrivit datelor Studiului de Audienţă şi Trafic Internet (SATI), cu peste patru milioane de vizitatori unici, 2,7 milioane de conturi active şi unde cei mai mulţi utilizatori (49%) au între 18 şi 24 de ani.

Ochelarii de soare sunt aproape nelipsiţi din fotografiile celor mai tineri dintre băieţii de pe Hi5.com, chiar dacă în imagine nu stau la soare, ci pe canapeaua din sufragerie sau la computer. Alţii preferă pozele cu prietenii, la petreceri sau în faţa maşinii, fie ea Dacie sau BMW. Unii s-au fotografiat în sala de clasă, cu pălărie, fular şi ochelari de soare şi tabla pe fundal, alţii pe cuvertura cu ciucuri din sufragerie, aşezată lângă un foc de tabără sau cu un teanc de euro în mână.

Şi printre fetele tinere sunt populare fotografiile făcute în clasă, chiar în bancă, în timpul orei, cu profesoara la catedră. Dar parcă mai multe sunt pozele făcute cu telefonul mobil în oglinda de la baie, în care se reflectă o domnişoară îmbrăcată într‑o rochiţă scurtă şi mulată. Nu lipsesc nici imaginile din tren, supermarket sau din curtea casei de la ţară.

Pornind de la această imagine pe care reţeaua şi-a creat-o în exterior - „Hi5 este canalul cu cea mai mare audienţă, dar plin de «cocalari»"-, compania DaedalusMillwardBrown a făcut un studiu comparativ prin care şi-a propus să afle cine sunt, de fapt, utilizatorii reţelelor sociale virtuale în România.

Din cercetarea „O privire asupra reţelelor sociale din România" (2009) reiese că pe Hi5 nu sunt doar „piţipoanca" şi „cocalarul", dar aceştia sunt „cei mai zgomotoşi şi cei mai epatanţi", afirmă coordonatoarea studiului, Ioana Ban, cercetător la DaedalusMillwardBrown. O astfel de reţea socială îţi permite să-ţi construieşti o imagine care poate fi diferită de cea din realitate.

„Acolo poţi să ieşi în evidenţă, ai instrumente prin care poţi să şochezi, dacă vrei, să atragi, dacă vrei", spune Ioana Ban. „Adu-ţi aminte de liceu şi de oamenii care voiau să iasă în evidenţă. Acolo, pe Hi5, oricine poate face asta."

Nostalgici după vremurile bune

Însă nu toţi utilizatorii îşi doresc asta, după cum reiese din studiu. O categorie aparte sunt „nostalgicii", cei care au trecut de prima tinereţe şi folosesc Hi5.com pentru a ţine legătura cu foşti colegi sau prieteni.

„Am şansa acum să mă reconectez cu oamenii pe care-i ştiam în vremurile mele bune, când totul era posibil, am şansa să mă reîntâlnesc cu ei, să redevin ce-am fost - puştiul mişto din liceu - să-mi regăsesc momentul de glorie reconectându-mă cu oamenii de atunci", spune cercetătoarea de la Daedalus.

Totuşi, explică Ioana Ban, utilizatorii reţelei sociale nu pot fi împărţiţi în categorii stricte, cu atât mai mult cu cât cercetarea, care a inclus şi Facebook şi Twitter, nu a fost una cantitativă. „E riscant să spui că toţi oamenii de acolo vor să epateze, că sunt nostalgici, poate un pic slab educaţi, poate un pic slab informaţi. Ar putea fi, dar nu este general valabil."

Pentru unii dintre utilizatori, site-ul este pur şi simplu un prilej de distracţie sau un loc de unde pot afla ce mai fac cunoscuţii. „Hi5 mi se pare cel mai haios site de profil, am cont pe el de mult timp, mulţi prieteni, şi încă mai e loc", spune unul dintre bărbaţii care au participat la sondajul Daedalus.

„M-am gândit că este o bună ocazie să îmi adun toţi prietenii la un loc", scrie şi o participantă la cercetare. „În timp, am găsit mulţi vechi colegi şi din şcoala primară şi din alte cercuri. Ne distrăm, râdem de poze funny."

Cel mai popular

Hi5.com este site-ul cu cei mai mulţi vizitatori unici în România: 4.174.435 în luna aprilie 2010, potrivit SATI. Cei mai mulţi utilizatori au între 18 şi 24 de ani, dar a crescut numărul de utilizatori între 25 şi 34 de ani (până la 22%), urmat de grupul 13-17 ani (21%), potrivit ARBOmedia, compania care vinde publicitate pe Hi5.com în România.

Cine sunt românii din reţelele sociale

În România, 4 din 10 internauţi sunt membri ai unei reţele sociale, relevă un studiu al companiei Mercury Research, realizat în noiembrie 2009 pe 301 utilizatori de internet din mediul urban cu vârste între 18 şi 64 de ani.

Cei mai mulţi, 36%, folosesc Hi5. În topul reţelelor sociale urmează Facebook (16%), Flixter (6%), LinkedIn (2%) şi Twitter (2%). Cei mai activi pe reţelele sociale sunt tinerii, cu vârste între 18 şi 24 de ani. Dintre aceştia, 80% au conturi pe cel puţin o reţea socială. La polul opus se află persoanele trecute de 45 de ani, dintre care 80% nu aparţin vreunei comunităţi virtuale.

Mai mult de jumătate dintre membrii Hi5 şi Facebook îşi accesează contul personal cel puţin o dată pe săptămână, tinerii fiind şi la acest capitol cei mai activi. De asemenea, femeile s-au dovedit mai prezente pe reţelele sociale, cel puţin în cazul Facebook, unde au cont 22% din femeile incluse în sondaj şi doar 10% din bărbaţi. În general, persoanele active în comunităţile virtuale au cont pe mai multe site-uri, media fiind de două reţele virtuale.

Branduri personale

Conceptul de sindrom „uită‑te la mine" se potriveşte nu doar utilizatorilor de Hi5, ci îi defineşte şi pe unii dintre utilizatorii celorlalte reţele, explică cercetătoarea de la Daedalus. Diferă însă metodele folo­­­site pentru a atrage atenţia.

Din datele studiului „O privire asupra reţelelor sociale din România", rezultă că Facebook este văzută din exterior ca o reţea în care se regăsesc „istorii personale", în timp ce utilizatorii o conside­­­ră un instrument pentru a-şi construi propria imagine, pentru a se distra şi pentru a promova diverse cauze sociale.

Cei care au cont pe Facebook sunt foarte selectivi când aleg oamenii pe care-i acceptă în reţeaua lor şi au grijă ca postările lor să nu-i deranjeze pe ceilalţi.

Din afara reţelei, utilizatorii de Twitter sunt percepuţi ca lideri de opinie, modele aspiraţionale, dar, în acelaşi timp, şi prea preocupaţi de propria imagine. Pentru utilizatori, Twitter este cel mai bun instrument pentru a răspândi cele mai noi informaţii, util în dezvoltarea personală.

"Dacă ştii că un om are conturi pe mai multe reţele, trebuie să te întrebi pe care stă cel mai mult, pe care simte imboldul să intre neapărat?"
Ioana Ban
cercetător
DaedalusMillwardBrown

Exprimarea trădează valorile

Pentru unii, reţelele sociale sunt principala sursă de amuzament

Reţelele virtuale s-au născut ca o alternativă socială la comunicarea faţă în faţă, limitată de timp şi resurse, explică psihologul Bogdana Bursuc de la Mind Institute. Tinerii, dar nu numai ei, au tendinţa să interacţioneze cu alţii pe internet „compunându-şi o personalitate oarecum diferită de cea reală şi idealizată", explică şi sociologul Mircea Kivu.

Pentru că statutul lor social este ambiguu, adolescenţii ar putea încerca să-şi construiască unul prin genul acesta de comunicare, mai ales dacă vorbim de cei care nu reuşesc să se impună în grupurile în care trăiesc, adaugă sociologul.

Criterii de judecată

Tinerii au mai mare nevoie decât adulţii de o imagine care să-i valorizeze în ochii lor şi ai celorlalţi, explică şi Bogdana Bursuc. Limbajul în care aleg să se exprime depinde însă de valorile personale ale fiecăruia. Astfel, cei care pun preţ pe inteligenţă, ar putea ataşa profilului o imagine cu ei înconjuraţi de cărţi, pe când cei pentru care contează ochelarii de soare, maşinile scumpe sau hainele de fiţe, vor etala exact asta.

„Aceste persoane sunt văzute de cei care nu le împărtăşesc valorile ca oameni care doresc să epateze", explică psihologul. „De ce valorile lor sunt mai puţin reale decât ale noastre? Toate valorile sunt bune până la proba contrarie, când îţi aduc prejudicii la nivel personal."

Crearea unui cont pe o reţea virtuală are o funcţie diferită pentru fiecare utilizator, explică psihologul. De aceea, nu putem generaliza că utilizatorii de Hi5 vor să epateze, cei de Facebook sunt elitişti şi exclusivişti, iar cei care au cont pe Twitter sunt toţi lideri de opinie.