Cum scăpăm de stresul financiar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste jumătate dintre români simt că nu deţin controlul propriei situaţii financiare. Totuşi, foarte mulţi ţin o evidenţă clară a cheltuielilor. Bugetul pe termen scurt creşte nesiguranţa financiară, susţin psihologii. Sunt însă şi români care trăiesc „periculos“: îşi planifică banii de la o zi la alta.

Călin S., 26 de ani, din Bucureşti face parte din categoria celor cărora le place să se descurce de azi pe mâine. Nu are bani puşi deoparte şi, dacă apare ceva neprevăzut, „vede el cum se descurcă".

Călin lucrează la o firmă din Capitală ca specialist IT, însă, când vine vorba de programarea bugetului personal, este  „mult depăşit", după cum glumeşte chiar el. „La fiecare început de an îmi propun să gândesc pe termen lung, să-mi planific lunar banii şi să nu-mi mai fac datorii. Nu îmi iese însă niciodată", spune tânărul.

Ultima dată când s-a împrumutat a fost chiar acum câteva zile, când a primit o amendă de circulaţie şi mai avea doar 20 de lei în buzunar. „E de înţeles. Mai erau doar două zile până la salariu. Şi după o perioadă ca cea a Sărbătorilor de iarnă, cum să mai ai bani la ciorap?", se întreabă Călin.

Când trebuie să se împrumute are două surse: un şef sau părinţii. Susţine însă că toată situaţia aceasta instabilă nu îl stresează prea rău. Nici în privinţa asigurărilor nu a avut prea mare grijă. În afară de poliţa pentru pensie privată nu-şi aminteşte să fi semnat ceva.

„Doar RCA pentru maşină", glumeşte din nou tânărul. Nu-şi aminteşte nici să aibă „cultura" economisitului din familie. „Mama şi tata n-au avut niciodată depozite la bancă şi ţin minte că au fost nevoiţi de multe ori să se împrumute când apărea câte ceva. Nu săreau însă concediile şi nici mofturile mele, când eram copil", mai povesteşte Călin.

De partea cealaltă, şeful lui, de la care se mai împrumută din când în când, este cel mai calculat om pe care l-a cunoscut, spune Călin.  Ion F., superiorul său ierarhic la serviciu, are  46 de ani şi cunoaşte bine termenii bancari ai depozitelor, dar şi metoda economisitului pe termen lung. „Am început să economisesc de acum şapte ani şi tot de atunci am început să ţin o evidenţă clară a bugetului personal", spune Ion.

Acesta afirmă că a luat hotărârea de a avea grijă de bugetul personal pe termen lung, după ce a contractat un credit pentru o casă de vacanţă situată la Breaza, în Prahova. „O rată lunară de câteva sute de euro înseamnă o responsabilitate, iar ca să-mi permit această casă a trebuit să-mi planific clar cheltuielile", mai spune Ion, manager de proiecte. Tot de atunci a început să înţeleagă şi rostul asigurărilor - are mai multe pentru locuinţe, una de viaţă pentru el şi o pensie privată pentru soţia sa.

Codaşi la asigurări

Ion F., nu este singurul însă care îşi face griji în privinţa bugetului personal. Potrivit unui studiu ING, peste jumătate dintre români simt că nu deţin controlul asupra propriei situaţii financiare. Cu toate acestea, consumatorii români sunt disciplinaţi în ceea ce priveşte evidenţa bugetului personal: aproape 80% păstrează o astfel de planificare, peste media globală de 70%. Principalele trei motive care îi determină să se gândească la viitorul financiar sunt insuficienţa sistemului de pensii în a le asigura un nivel adecvat de venituri (39%), îngrijorarea privind siguranţa financiară (36%) şi dorinţa de a-şi întreţine familia (36%).

Pe termen scurt, consumatorii români sunt mai expuşi riscurilor financiare decât cei din alte ţări, 42% din gospodăriile din România neavând un fond de urgenţă. În acelaşi timp, doar un sfert dintre respondenţi au un fond de urgenţă suficient pentru a acoperi cheltuielile pe mai mult de şase luni. În privinţa asigurărilor, românii nu sunt încă siguri că au nevoie de serviciile companiilor de profil. Doar o treime dintre români deţin o asigurare de viaţă, comparativ cu 54% din populaţia lumii, 36% au un cont de economii, jumătate faţă de media globală, şi doar 25% au un plan de pensii.

Cât economisesc românii

Românii economisesc cel mai puţin din cele zece ţări incluse în studiul ING. Potrivit cercetării, economisim aproximativ 7% din veniturile lunare, în comparaţie cu o medie globală de 12%. În Olanda, Belgia şi Mexic, consumatorii alocă economiilor 10% din venitul lunar, în Spania, 11%, în Japonia, 14%,  iar în India şi Coreea, peste 20%. Potrivit unui alt studiu, realizat de  IMAS, în 2010, doar un sfert dintre români au reuşit să economisească ceva bani. Cele mai mari cheltuieli lunare sunt alocate în România alimentelor - 32% din venitul lunar.

Planificarea bugetului personal, pas cu pas

Lista de cumpărături este importantă pentru planificarea bugetului



Să ai o evidenţă clară a veniturilor personale şi să-ţi creezi propriul buget poate fi un lucru dificil, dar este singura metodă pentru a-ţi
ţine sub control cheltuielile, spun specialiştii citaţi de themoneytimes.com. Aceştia dau mai multe sfaturi pentru cei care încearcă să-şi planifice bugetul.

Evidenţa trebuie să fie simplă. Primul pas este legat de identificarea surselor de venituri şi de cheltuieli. Lista cu acestea trebuie făcută pe categorii. De exemplu, la tabelul cheltuieli ar trebui trecute chiriile, ratele la bancă, asigurările, dar şi alocările bugetare pentru mâncare, distracţii şi servicii medicale.

Calcule realiste. Când vine vorba de buget, nu este bine „să ne păcălim pe hârtie". Nu are sens ca pe bugetul planificat să apară cheltuieli cu mâncarea sau cu distracţiile mult mai mici decât în realitate, pentru că golurile vor fi mult mai greu de umplut. 

Ţine cont de planurile de viitor. Dacă planificarea acoperă mai multe luni, este bine să luăm în calcul diverse planuri pe termen lung, cum ar fi cumpărarea unei case, cheltuielile pentru concediul de vară sau chiar achiziţionarea unor haine pentru un anumit sezon.

Actualizarea bugetului. Specialiştii recomandă ca evidenţa financiară să fie verificată lunar şi modificată în funcţie de schimbarea unor surse de venituri sau a unor cheltuieli.

Fondul de rezervă. Analiştii spun că oricine trebuie să aibă un astfel de fond, care te-ar putea salva din situaţii neprevăzute.

Riscul financiar este mai mare în cazul familiilor tinere, care au tendinţa de a risipi banii aproape inconştient. De multe ori, aceştia uită responsabilităţi precum plata creditului ipotecar sau plata ratei la maşină, se mai arată pe themoneytimes.com.

În general, tinerii fac mai multe greşeli care se răsfrâng asupra siguranţei lor financiare, precum estimări greşite, datorii necontrolate sau lipsa de griji pentru mai târziu. De multe ori, aceştia nu îşi fac un fond de pensii, nu încheie o poliţă de asigurare de viaţă pe motiv că sunt tineri şi nu li se poate întâmpla nimic şi încep să economisească pentru şcolarizarea copiilor abia după ce îi nasc.

Neliniştea financiară duce la depresie

Psihologii susţin că nesiguranţa financiară ne poate determina să facem gesturi disperate. „La situaţii dificile, oamenii aleg să se raporteze diferit şi, în consecinţă, reacţionează diferit. Unii reuşesc să găsească soluţii mai uşor, alţii întâmpină dificultăţi atât în rezolvarea problemei practice, cât şi în soluţionarea problemei emoţionale", spune psihologul Aniela Minu.

Aceasta afirmă că, în ultimii doi ani, problemele financiare au fost tot mai frecvente şi au afectat din ce în ce mai mulţi români. „Aceste probleme pot genera un stres intens ca reacţie de răspuns la situaţia problematică", mai spune specialistul.

O parte dintre cei care sunt supuşi stresului financiar au tendinţa de a percepe situaţia ca fiind gravă, uneori chiar groaznică, nu văd nicio rezolvare posibilă, gândesc catastrofic şi astfel au tendinţa de a reacţiona emoţional prin stări de anxietate, chiar de panică. „Uneori se ajunge chiar la depresie când situaţia se prelungeşte", mai spune Aniela Minu. În astfel de situaţii, păstrarea calmului duce la o gândire mai echilibrată, raţională,  ceea ce va determina un mod de reacţie mai sănătos.

„Dacă reuşim să ne gândim că orice problemă are o soluţie, să nu ne descurajăm, dacă ne păstrăm vie încrederea şi speranţa, evităm să ajungem copleşiţi de stres", adaugă psihologul. În cazul în care problemele cu care ne confruntăm generează tulburări precum panică, nelinişte generalizată, gânduri obsesive, tristeţe profundă, disperare sau tulburări ale somnului, psihologii recomandă ajutorul unui specialist.

"O parte dintre cei care sunt supuşi stresului financiar au tendinţa de a percepe situaţia ca fiind gravă, uneori chiar groaznică, şi nu văd nicio rezolvare posibilă."
Aniela Minu
psiholog

80% din români păstrează o evidenţă clară a bugetului personal, cu 10% mai mult decât media globală.

6% din români îşi planifică bugetul deoarece sunt îngrijoraţi de situaţia lor financiară şi tot atâţia pentru că vor să asigure o situaţie stabilă familiei.

42% din gospodăriile din România nu au un fond de urgenţă. Totuşi, 25% din români declară că au o rezervă financiară pentru următoarele şase luni.

33% din români deţin o asigurare de viaţă, comparativ cu 54% la nivel global. 36% au un cont de economii, jumătate faţă de media globală.

63% din români au un card de credit, nivel similar cu cel global, şi aproximativ 15% au o ipotecă, procent de două ori mai mic decât media generală din celelalte state.

32% din venitul lunar al românilor este alocat alimentelor, comparativ cu 26% la nivel global. Pe locul doi se situează produsele pentru întreţinerea locuinţei - 28% în România.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite