Cum citesc românii
0
Doi din trei români nu au cumpărat cărţi anul trecut, dar la fel de mulţi au citit cel puţin un volum, arată un studiu realizat la sfârşitul lui 2009. Statisticile spun că românii citesc puţin şi dau rar bani pe cărţi. E firesc, spun criticii, pentru că întotdeauna românul de rând a consumat literatură doar la ocazii speciale.
Georgiana (25 de ani) a intrat într-o librărie din centrul Capitalei, săptămâna trecută, pentru a cumpăra un cadou pentru prietenul ei: „Istoria urâtului" de Umberto Eco, pentru că a terminat, ca şi ea, facultatea de design.
Mai citiţi şi:
Se caută scriitori de literatură pentru copii
Bătrânul care se tratează cu poezie
Anul trecut şi-a cumpărat şi pentru ea cărţi de artă, din colecţia „Pictori de geniu" de la „Adevărul", dar a neglijat beletristica, gen pe care spune că-l preferă. A citit puţin în 2009, poate trei-patru cărţi, nu-şi aminteşte exact, pentru că a cam abandonat lectura după ce a terminat liceul.
În anul recent încheiat, unul din trei români a cumpărat cărţi, în special tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani, care locuiesc în oraşe medii şi mari, sunt educaţi şi au venituri personale lunare peste 1.000 de lei, arată un studiu al obiceiurile de citire şi cumpărare a cărţilor, realizat de GfK România la finalul lui 2009.
Bibliografia şcolară
„Nu este nici mult nici puţin pentru eşantionul de vârstă ales, dacă ţinem seama că aceştia sunt şi cei care frecventează asiduu internetul", explică profesorul universitar Nicolae Constantinescu, doctor în filologie, specializat în etnologie şi antropologie culturală.
„Cei între 15 şi 18 ani sunt elevi, deci citesc şi din obligaţie, poate chiar cumpără cărţi, dintre cele indicate în bibliografia şcolară, dar şi altele". Tot ei alcătuiesc şi mare parte din publicul târgurilor de carte care iese cu sacoşele pline în fiecare an, adaugă specialistul.
Cel mai puţin citesc persoanele cu vârste între 40 şi 49 de ani, care au un nivel scăzut de educaţie (absolvenţi de şcoală profesională, cel mult de liceu), sunt căsătoriţi şi au venituri personale lunare de maximum 400 de lei.
Dragoş Riti (43 de ani) se încadrează în această categorie de vârstă, dar nu şi în caracteristicile definite de studiu. A cumpărat săptămâna trecută mai multe cărţi, printre care „Moby Dick" şi „Winnetou": „literatură pe care am citit-o când eram copil, pe care vreau să i-o dau copilului meu s-o citească".
Vrea să cumpere şi colecţia Jules Verne ale cărei volume vor fi distribuite împreună cu ziarul „Adevărul" din 13 ianuarie. Anul trecut a cumpărat în jur de 20-30 de cărţi, dar a citit mai puţin de jumătate dintre ele.
Un român din trei nu citeşte
O treime din români citesc cărţi cel puţin o dată pe lună. Cel mai mult citesc bucureştenii, locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania (de patru-cinci ori pe lună), iar cel mai puţin, cei din Oltenia şi Dobrogea (o dată sau de două ori pe lună). O altă treime din români citesc doar de câteva ori pe an sau chiar mai rar şi tot aproximativ 30% nu citesc deloc cărţi.
În mediul rural însă, ponderea celor care nu citesc ajunge la 50%, iar unul dintre motive e distribuirea defectuoasă a cărţilor în aceste zone, potrivit profesorului Constantinescu. „Câte dintre buticurile răsărite ca ciupercile după ploaie în toate satele şi cătunele comandă şi o carte-două pentru vânzare? Sunt astfel de localităţi în care nu se comercializează nici măcar ziare", explică specialistul.
Barometrul de Consum Cultural pe anul trecut, o cercetare realizată de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, are şi alte concluzii: 51% dintre români nu au cumpărat cărţi în 2009, mai mulţi decât în 2008, când ponderea celor care nu au cumpărat cărţi a fost de 46%. Profesorul Constantinescu spune că scăderea nu este de neglijat, dar că e normal ca într-o perioadă de criză priorităţile să fie altele. „Între cărţi, alimente, comodităţi, ţigări şi bere, românul le va alege pe ultimele, lăsând pe planul doi cartea."
Cartea, mai puţin lovită de criză
Totuşi, dintre bunurile culturale, cartea a fost cel mai puţin afectată de criză. Numărul celor care nu au cumpărat filme a crescut brusc, de la 53% în 2008 la 71% în 2009, la fel şi cel al românilor care nu au cumpărat muzică, de la 30% la 63%.
„Cartea rămâne iubirea cea mai ieftină", spune criticul literar Dan C. Mihăilescu. Preţul mediu al unei cărţi este de 20-30 de lei, pe când CD-urile şi DVD-urile pornesc de la 50 de lei şi ajung şi până la 200 de lei. „Şi, desigur, descărcarea de muzică şi filme de pe internet a ajuns demult un lucru extrem de obişnuit în lumea pasionaţilor."
33% din români au cumpărat cărţi în anul 2009, iar 66% au citit cel puţin un volum anul trecut, arată un studiu GfK România.
50% din americani au citit literatură în anul 2008, mai mulţi decât în 2002, când ponderea celor care citeau era de 46,7%, potrivit unui raport al organizaţiei National Endowment for the Arts.
69% din francezi au citit cărţi în 2009 și cei mai mulţi, 34%, au citit între una și cinci cărţi, arată un studiu realizat de institutul de sondaje TNS Sofres.
Titluri mai multe, tiraje mai mici
În 1991 se publicau 2.914 titluri de cărţi și broșuri, iar în 2007 s-au publicat de patru ori mai multe, adică 12.378, potrivit Institutului Naţional de Statistică ce folosește evidenţa cărţilor publicate în ţară ţinută în Depozitului Legal al Bibliotecii Naţionale.
Tirajele însă au scăzut cu mai bine de 80 la sută, de la 57.727.000 de exemplare existente pe piaţă în 1991, la 8.751.000 în 2007. Explicaţia ţine de „euforia" editorială de la începutul anilor '90, potolită de creşterea preţului hârtiei şi, implicit, al cărţilor, potrivit lui Nicolae Manolescu.
Cifrele sunt însă relative, pentru că unele edituri depun, târziu sau deloc, evidenţa cărţile publicate, explică reprezentanţii serviciului Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale.
Literatura rămâne cea mai populară
În topul preferinţelor românilor rămân cărţile de beletristică, urmate de cele de specialitate sau de hobby. Potrivit studiului GfK, cărţile SF, cele de psihologie, de auto-educare şi volumele de memorii, jurnale şi biografii stârnesc un interes moderat.
„Literatura a fost, este şi va fi mereu cea mai general admirată, din pricina fanteziei, misterului, evadării verticale, a gustului de libertate şi reverie compensatorie", explică Dan C. Mihăilescu.
Vedetele vând cel mai bine
Totuşi, în topul vânzărilor celor mai mari edituri din ţară conduc două volume cu tentă autobiografică. Cartea „Jurnal" a Oanei Pellea şi „Nişte răspunsuri", a vedetei de televiziune Mihaela Rădulescu, sunt cele mai cumpărate în 2009, de la editurile Humanitas, respectiv Polirom.
Volumul Oanei Pellea se află pe primul loc şi în topul vânzărilor de la librăriile Cărtureşti, urmat de cartea lui Dan Puric, „Despre omul frumos", două volume ale Hertei Müller, „Animalul inimii" şi „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", şi de „Confesiunile unui cafegiu" de Gheorghe Florescu.
Cu totul alte preferinţe au avut cumpărătorii lanţului de magazine Diverta. În topul vânzărilor din 2009 domină autoarea Stephenie Meyer, cu trei cărţi dintr-o serie de poveşti cu vampiri, „Lună nouă", „Eclipsa" şi „Amurg" (editura Rao).
În topul editurilor conduce Rao, urmată de Trei, Corint, Polirom, Litera Internaţional, Humanitas şi All.
Ieftin e cel mai bun
Cărţile cu preţ redus se vând cel mai bine, demonstrează studiul, pentru că mai mult de jumătate dintre cumpărătorii de carte au dat pe ultimul volum maximum 20 de lei. „Chilipirul e la loc de cinste indiferent de epocă", explică Dan C. Mihăilescu.
„Cu totul nou la noi în ultimii ani a fost acest extraordinar fenomen al cărţii vândute odată cu ziarele, «Adevărul», «Cotidianul», «Jurnalul Naţional», care au readus preţul cărţii la proporţii inadmisibile pentru lumea editorială, dar paradisiace pentru publicul larg."
Piaţa de carte a scăzut anul trecut, pe fondul crizei economice. În lanţul Diverta s-au vândut cu 23% mai puţine cărţi decât în urmă cu doi ani.
Şi librăriile Cărtureşti au înregistrat scăderi, dar, potrivit Anei Niculescu, PR& Events Coordinator, criza a avut un dublu efect: românii au devenit mai atenţi şi mai selectivi la cumpărături, dar au redescoperit lectura, un mod plăcut şi ieftin de petrecere a timpului liber.
Se încarcă comentariile...
