Criza din portofel a accentuat pesimismul

Aproape jumătate dintre români afirmă, fără să stea pe gânduri, că 2010 a fost un an prost. Doar tinerii şi cei cu venituri mai mari văd lucrurile într-o lumină mai bună. În privinţa anului care tocmai a început românii sunt şi mai pesimişti: 56% afirmă că 2011 va fi un an şi mai rău, potrivit unui studiu IRES. 

„De-abia am aşteptat să se termine 2010. A fost un an prost. Mă aşteptam să fie aşa. Pe mine m-a afectat serios criza economică. Sper ca măcar 2011 să fie un an mai bun", afirmă Irina, în vârstă de 40 de ani. Femeia spune că anul trecut şi-a permis mult mai puţine lucruri decât în 2009. „În 2010 m-am gândit de două ori dacă să merg sau nu în concediu şi, în cele din urmă, am ales o vacanţă scurtă şi ieftină în Bulgaria. În 2009, însă, nu mi-am făcut atât de multe griji legate de bani. Am fost în concediu în Italia, într-o staţiune destul de scumpă", explică ea. Cazul Irinei nu este însă singular, chiar dacă motivele de îngrijorare diferă.

Citiţi şi:

Economistul Joseph Stiglitz: Austeritatea va accentua problemele economice ale UE

Guvernul Boc se laudă că a depăşit planul la austeritate

Mircea, în vârstă de 38 de ani, se declară nemulţumit de faptul că, indiferent câte eforturi a făcut, nu a reuşit să pună bani deoparte. „Anul trecut nici n-a încăput vorba de economii. Eu încerc mereu să-mi pun bani deoparte pentru zile negre. N-am mai reuşit. Ba, din contră, chiar am intrat în banii de la bancă", se plânge el.

George (31 de ani) afirmă că, din cauza dificultăţilor economice, a fost nevoit să renunţe la o serie de mici plăceri. „Deşi sunt pasionat de filme, anul trecut am mers la cinema mai rar. Şi am căutat mereu ofertele. Când începi să te gândeşti serios la ce-ţi aduce ziua de mâine, parcă nu-ţi mai vine să faci cheltuieli pentru hobby-urile tale", afirmă George.

Bătrânii, cei mai îngrijoraţi

Pesimismul românilor, accentuat de criza economică, este oglindit şi de rezultatele celui mai recent studiu IRES, realizat în decembrie 2010, care arată că 48% din respondenţi au afirmat că 2010 a fost un an rău. Singurii care consideră că anul care tocmai s-a încheiat nu a fost dezastruos sunt tinerii cu vârsta de până în 35 de ani şi românii cu venituri peste 2.500 de lei. Astfel, dintre cei cu o situaţie financiară mai bună, doar 38,9% au declarat că 2010 a fost un an rău, în timp ce aproape 28% consideră bună perioada ce tocmai s-a încheiat. Bătrânii se situează la polul opus: peste 50% cred că 2010 a fost un an prost, în timp ce doar 16% îl consideră o perioadă bună. Pesimismul este şi mai accentuat când vine vorba de 2011. Aproximativ 56% din români spun că anul care tocmai a început va fi şi mai greu. Şi în această privinţă, tinerii sunt mai optimişti: 38,9% consideră că 2011 ar putea fi mai bun. Din punct de vedere al percepţiei pe sexe, bărbaţii sunt mai puţin încrezători decât femeile că 2011 ar putea aduce lucruri bune. 58,5% din bărbaţi cred că anul care tocmai a început va fi mai rău, în timp ce doar 53,3% din femei au această părere. Datele arată că percepţia negativă a românilor asupra viitorului s-a accentuat în ultima perioadă, având în vedere faptul că în 2009 doar aproximativ 15% din români se declarau pesimişti în privinţa viitorului, în timp ce 45% erau optimişti. Studiul IRES realizat în iulie 2009 mai releva că 35% din români erau mai degrabă rezervaţi când se gândeau la viitor.

Moldovenii, cei mai îndatoraţi

Potrivit rezultatelor cercetării referitoare la 2010, 38% din respondenţi au datorii neplătite, pe locul întâi la capitolul creanţe acumulate aflân­-
du-se moldovenii. La polul opus se află ardelenii şi bănăţenii, care au de recuperat bani de la datornici. Doar 25% din români au reuşit să facă economii în 2010, faţă de 27%, câţi declarau în 2009 că au economii la bancă. Chiar dacă nu au reuşit să pună bani la saltea, 33% din români s-au declarat mulţumiţi că au cumpărat un obiect mai scump de 1.000 de lei.

Dintre cei care au putut totuşi să achiziţioneze un obiect important, cei mai mulţi au cumpărat o maşină (22%), mobilă (12%), apartament sau casă (8%), lucruri pentru casă (5%), televizor sau LCD (4%), electrocasnice (4%) şi computer sau laptop (4%). 

Bucureştenii şi dobrogenii dau mai multă şpagă

Aproximativ 15% din români susţin că au dat şpagă în 2010, iar aceasta a ajuns în cea mai mare proporţie în buzunarele medicilor. Potrivit studiului IRES, cei care au oferit cele mai multe „atenţii" sunt românii din regiunea de sud, din Bucureşti şi din Dobrogea. 18,5% din respondenţii din această zonă au declarat că au dat şpagă în 2010, în timp ce doar 12,9% din moldoveni au făcut acest lucru şi 11,1% din ardeleni şi bănăţeni. În privinţa destinaţiei şpăgii, 49,4% au declarat că au dat atenţii medicilor şi doar 3,1%, poliţiştilor. Rezultatele în funcţie de sexe arată că, deşi au dat mai puţină şpagă decât femeile, bărbaţii au fost traşi de mânecă să ofere atenţii. 23,6% din ei spun că li s-a cerut şpagă, în timp ce doar 8,3% din femei au recunoscut acest lucru.

Mai puţine concedii în străinătate

Nici la capitolul distracţii românii nu au reuşit să rezolve ceea ce aveau planificat. Astfel, doar 18% din respondenţii la studiul IRES susţin că au fost în 2010 în străinătate şi 19% au plecat de acasă în concediul de anul trecut. Totodată, în 2010, doar unu din opt vârstnici a fost plecat de acasă în concediu, în timp ce la tineri proporţia este de unu la patru.

Potrivit unei cercetări a aceluiaşi institut de sondare a pieţei, publicat la începutul verii trecute, 25% din români  plănuiau să plece în vacanţă şi mai bine de 41% spuneau că au fost plecaţi în concediu în ultimii zece ani. Cei mai mulţi dintre românii care şi-au permis anul trecut să plece în concediu au venituri lunare de peste 2.500 de lei.

La capitolul călătorii în străinătate, bărbaţii au luat faţa femeilor. Peste 21% din ei au spus că au fost plecaţi peste hotare în 2010, în timp ce numărul femeilor a fost cu 5% mai mic. În privinţa categoriilor de  vârste, şi la călătorii, tinerii sunt cei mai activi, aproximativ 27% declarând că s-au plimbat în afara ţării. Ardelenii şi bănăţenii au călătorit cel mai mult, în timp ce românii din sud şi din Dobrogea au ieşit cel mai rar din ţară.

Spectacole şi cărţi

În privinţa distracţiilor, doar 23% din respondenţi spun că au fost la spectacole în 2010, 9%, că au mers la cinematograf, iar 35%, că au cumpărat cărţi. Locuitorii din mediul urban au avut mai puţine ocazii de a participa la spectacole decât cei de la oraşe, însă chiar şi aşa 71% din locuitorii din mediul urban afirmă că nu s-au bucurat de acest mod de a-şi petrece timpul liber. Tinerii şi cei cu studii superioare au mers mai frecvent la spectacole şi au cumpărat mai multe cărţi decât celelalte categorii. Chiar şi aşa, 33% din respondenţii cu studii superioare şi 55% din tineri au declarat că nu au achiziţionat nicio carte în 2010.

Tinerii se adaptează la schimbări

Mulţi români au tendinţa să se plângă şi să nu privească lucrurile cu optimism pentru că au fost învăţaţi de-a lungul timpului ca cineva din exterior să deţină controlul asupra situaţiei. „În perioada comunistă am învăţat că lucrurile sunt controlate din afară. Statul le oferea oamenilor acces la sănătate, la educaţie, aveau asigurat un loc de muncă şi chiar o locuinţă. Pe termen lung, această situaţie a dus la un dezavantaj. Nu am învăţat încă să fim responsabili pentru propriile noastre fapte", explică psihologul Bogdana Bursuc de la Mind Institute. „Traversăm o perioadă de tranziţie din acest punct de vedere. Tragem semnale de alarmă pentru ca lucrurile să se rezolve, aşa cum am fost obişnuiţi, numai că, în prezent, această strategie nu mai funcţionează", adaugă psihologul.

Credem doar în fapte

Bărbaţii sunt mai pesimişti decât femeile pentru că rolurile în societate nu s-au modificat substanţial. Psihologul spune că în România, la fel ca şi în alte ţări europene, responsabilităţile mai mari cad pe umerii bărbaţilor, astfel că în cazul acestora creşte teama de eşec. Bogdana Bursuc explică şi de ce tinerii sunt mai optimişti. „Generaţiile noi au crescut într-un mediu în care schimbările au fost la ordinea zilei. Acesta este motivul pentru care tinerii sunt mai toleranţi la incertitudine. Spre deosebire de bunicii şi de părinţii noştri, ei nu privesc ca negative lucrurile necunoscute."

Psihologul Bogdana

Bursuc consideră că românii vor scăpa de pesimism doar dacă mesajele optimiste vor fi însoţite de o îmbunătăţire concretă a situaţiei economice. „În 2010 am constatat ce înseamnă o situaţie proastă. Chiar dacă apar mesaje de încurajare, predispoziţia noastră de a le da crezare este mică întrucât mintea noastră se raportează la fapte. Pentru a răspunde pozitiv, discursul trebuie dublat de date concrete", conchide aceasta. 

"Criza economică ne poate determina să devenim mai vigilenţi. Pe termen lung, riscăm să ajungem mai anxioşi."
Bogdana Bursuc psiholog