Copiii, bombardaţi cu sex pe toate canalele

Părinţilor le este din ce în ce mai greu să găsească variante inofensive de petrecere a timpului liber pentru copiii lor. Televiziunea, internetul şi, în ultima perioadă, teatrul fac loc pornografiei. Ca să-i ferească de sexul fără perdea şi de violenţa de la TV, părinţii îşi duc copiii la teatru, dar nici „Albă ca Zăpada“ nu mai e aşa de inocentă azi.

Când vrei să-ţi „aperi" copilul de violenţa şi de pornografia de la televizor sau când vrei să-l rupi de computerul în care stă cu ochii pironiţi ore în şir în fiecare zi, te gândeşti, ca un părinte responsabil, să-l iei de mânuţă şi să-l duci la teatru. Aşa a făcut şi Alexandra Oberschi, un avocat din Bucureşti. Din păcate însă, femeia, mama unui băieţel de trei ani şi jumătate, a descoperit că nici la spectacolele de teatru cei mici nu scapă de vulgaritate.

Citiţi şi:

Viaţă la mâna a doua pe micile ecrane

„Lasă vrăjeala!"

Piesele de teatru se adaugă astfel unui lung şir de pericole care „omoară" copilăria anilor 2000. În încercarea de a le păstra inocenţa şi de a-şi creşte sănătos copiii, părinţii se văd nevoiţi să facă slalom printre desene animate şi filme cu violenţă, emisiuni de tip matinal din care nu lipsesc glumiţele cu aluzii sexuale şi pagini de internet, unde vulgaritatea şi pornografia sunt la liber şi se accesează click după click.

„Îmi duc copilul la Teatrul Ţăndărică. Am văzut piese foarte frumoase, pe care le-am savurat alături de copilul meu, cum ar fi «Capra cu trei iezi», «Aladin şi lampa fermecată», «Alice în Ţara Minunilor». Am văzut însă şi piese care mi-au lăsat un gust amar, văzând că nici când intrăm în lumea magică destinată copiilor nu putem scăpa de urâtul care ne înconjoară zi de zi", spune Alexandra Oberschi, unul dintre părinţii care au pornit un soi de protest online împotriva spectacolelor care le fac rău minorilor.

„Am fost surprinsă să vizionez câteva piese pentru copii mici şi foarte mici oribil de vulgare, cu limbaj golănesc, cu aluzii sexuale, care, din punctul meu de vedere, nu aveau niciun efect  artistic", povesteşte Oberschi. Ea e sigură că „vulgarităţile" n-au fost improvizate, cum i-a sugerat reprezentantul teatrului într-un răspuns la o scrisoare trimisă pe e-mailul instituţiei, având în vedere că a mers de două ori la aceeaşi piesă, „Motanul încălţat", iar spectacolul a fost jucat identic. În aceeaşi categorie de piese care fac mai mult rău decât bine se înscriu şi „Albă ca Zăpada", şi „Punguţa cu doi bani", în care cei mici primesc povestea la pachet cu replici ca „Lasă vrăjeala!", „Singurică, singurică?/ Mai ales noaptea!" sau „Ia-ţi, boierule, calul de pe iapa mea!".

„Micuţii noştri privesc şi reţin"

Şocată de astfel de spectacole, care ar trebui să fie marcate cu bulină roşie, a fost şi Adina Mastalier, mamă a doi copii, un băieţel şi o fetiţă. „Am renunţat să mai merg la Ţăndărică în ziua în care, după ce am văzut cu cei doi copii «Albă ca Zăpada», băieţelul meu de 5 ani alerga prin casă cu un cuţit în mână, ca să-i scoată inima surorii lui. Copilul mi-a spus «Mami, mă prefac, aşa face vânătorul la teatru». Nu mai mergem la astfel de spectacole, unde violenţa şi sexualitatea sunt la liber. Citim cărţi sau ascultăm poveştile acasă", spune Mastalier, de profesie scenograf.

„Nu am avut niciodată curajul să-mi las copiii la TV. La desenele animate, tot ce am întrezărit era urât desenat şi violent. Or, cum băieţelul meu, tandru şi delicat, plângea câteodată la scenele triste din desene animate «benigne», cu atât mai mult ar fi fost afectat de cele «maligne». Am crezut că, la teatrul creat special pentru ei, cei mici nu vor avea de suferit, dar m-am înşelat", afirmă Alexandra Oberschi.

„E oribil că lumea adulţilor e maculată cu pornografie, însă noi avem şansa să putem alege unde să mergem şi ce să privim, putem ieşi din sală dacă ceva ne repugnă, putem să ne informăm dacă ceva merită sau nu vizionat. Însă micuţii noştri privesc şi reţin şi, încet, încet, universul lor se murdăreşte. Mare păcat!", conchide Oberschi. Aceasta a ţinut să precizeze că reprezentanţii teatrului au promis o reevaluare a pieselor menţionate în scrisoarea de „protest".

Desene violente

Posturile de desene animate din România difuzează violenţă mai frecvent decât restul televiziunilor, potrivit unui studiu comandat de CNA în 2009. Canalele de desene animate difuzează, în medie, 20 de acte de violenţă pe oră de emisie, iar posturile generaliste - 14. După frecvenţa actelor de violenţă, pe primul loc se situează Cartoon Network, urmat de Jetix şi de Minimax.

„Educaţia sexuală" de la televizor dăunează grav sănătăţii

Pe internet, imaginile porno sunt la liber

Cele mai recente cercetări sociologice arată că peste jumătate din copiii de peste 9 ani au văzut, cel puţin o dată, imagini şi filmuleţe cu conţinut pornografic. În acelaşi timp, doar 16% din părinţi sunt la curent cu ce fac copiii lor online. Numărul vizitatorilor de site-uri pornografice creşte pe măsură ce aceştia înaintează în vârstă.

Astfel, la 17 ani, unu din patru adolescenţi declară că „scotocesc" prin spaţiul virtual după materiale XXX, potrivit unui studiu făcut de cercetătorii britanici de la London School of Economics, notează „The Daily Mail". În 2008, un raport de cercetare realizat de Universitatea din Amsterdam arăta că adolescentele olandeze se uită la filme pentru adulţi pentru a se deconecta şi, ca urmare a acestei activităţi, sunt mai deschise la aventuri de-o noapte.

În SUA, una din şase fete admite că pune în practică multe dintre lucrurile pe care le „învaţă" dintr-un film porno, la câteva zile după ce a vizionat pelicula. Până în prezent nu s-au făcut studii care să analizeze ce efecte poate avea, pe termen lung, expunerea la pornografie asupra minţii copiilor. Dar, date fiind sutele de cercetări din ultimii 30 de ani vizavi de consecinţele nefaste ale violenţei de la televizor asupra vieţii rea­le, trebuie să fii naiv să crezi că, la vârste fragede, accesul la pornografie e inofensiv, spun sociologii. „Dacă în generaţiile trecute educaţia sexuală se făcea în familie, de mamă sau de tată, şi rareori cu ajutorul şcolii sau al cărţilor, în acest moment, educaţia sexuală, fie că e una sănătoasă, fie că vorbim de o abordare vulgară, se găseşte extrem de uşor", afirmă Cătălina Hetel.

„Atacul" informaţional

„În acest moment, copiii sunt bombardaţi informaţional. Orice gen de informaţie, de orice natură, indiferent cât de scandaloasă e, se află la un click distanţă", adaugă psihoterapeutul. Potrivit specialiştilor, mulţi părinţi nici nu-şi pot imagina cât de grav sunt afectaţi şi influenţaţi cei mici de imaginile cu un conţinut sexual explicit, care pavează un drum sigur spre începerea unei vieţi sexuale la o vârstă la care minorii nu sunt pregătiţi fizic. Situaţia e cu atât mai gravă cu cât materialele pornografice reprezintă, de multe ori, singura educaţie sexuală pentru minorii din România, mai spune specialistul în comportament uman.

57% din copiii de peste 9 ani au văzut imagini pornografice pe internet, arată un studiu făcut de cercetătorii britanici.

10 ore de filme XXX pe săptămână

Pornografia nu este „la modă" doar printre minori. Din nefericire, arată un studiu recent, din ce în ce mai mulţi tineri petrec ore întregi online, cu ochii la imagini şi filme porno. 4% din tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani declară că-şi petrec mai mult de 10 ore pe săptămână privind filme pornografice, relevă o cercetare preluată  de cotidianul britanic „The Daily Mail". Potrivit acesteia, bărbaţii tineri petrec în medie două ore pe săptămână uitându-se la pornografie pe internet. În schimb, tinerele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani se uită doar 15 minute pe săptămână la materiale pentru adulţi, mai arată studiul realizat de BBC Radio One Newsbeat.

Minorii nu trebuie închişi într-un glob de sticlă

Familia şi şcoala trebuie să adopte un rol nou, de „filtru" al informaţiilor pe care copilul le primeşte oricum, spun specialiştii. Nu e cazul ca cei mari să le spună celor mici că ceea ce văd peste tot în jur nu există.  „Ştirile, ziarele, internetul abundă în ştiri referitoare la sexualitate, la criminalitate, la delincvenţă. Limbajul licenţios şi referirile licenţioase sunt peste tot, în trafic, în tramvai, în magazine, la TV. Nu putem combate toate astea. Dar nici nu ne putem ascunde copilul într-un clopot de sticlă. Putem însă să-l învăţăm ce e bine şi ce e rău", spune psihoterapeutul Cătălina Hetel.

Nevoia de explicaţii

„Filmele cu sex fără perdea care sunt la îndemâna oricui fără prea mari eforturi, desenele animate cu violenţă, spectacolele de teatru, chiar şi poveştile ne influenţează negativ viaţa nouă, ca adulţi, şi cu atât mai mult pe cea a copiilor noştri", spune şi psihoterapeutul Cristiana Leviţchi. „Este momentul să învăţăm să fim responsabili pentru ceea ce le spunem copiilor noştri şi pentru modul în care cresc aceştia", conchide Leviţchi. Potrivit Cătălinei Hetel, adulţii trebuie să revină la înţelegerea lucrurilor simple, să nu mai transforme într-un subiect tabu tot ceea ce este natural - moartea, sexualitatea, fenomene pe care copiii le intuiesc - şi să traducă informaţia la nivelul celui mic.

„Violenţa verbală din spectacolele de teatru şi comportamentul sexual explicit de la TV pot fi agresive pentru copil. Dar, dacă părintele intervine şi explică, minorul va învăţa lecţia binelui şi a răului, va învăţa să discearnă între ce e bun şi ce nu-i bun pentru el", mai spune Hetel. Din punctul ei de vedere, copiii cărora nu li se „traduce" realitatea vor avea propriile explicaţii, nu întotdeauna bune pentru ei.