Cele nouă luni din burta mamei, decisive în viaţă

Mama trebuie să fie o gazdă bună şi să-şi protejeze copilul în perioada intrauterină

Stilul de viaţă al mamei, responsabilitatea ei, dar şi experienţele prin care trecem în viaţa intrauterină sunt hotărâtoare pentru viitor. Doar jumătate dintre gravidele din România merg cu regularitate la medic pe timpul sarcinii. O asemenea atitudine se repercutează în dezvoltarea copilului şi a viitorului adult.

Neonatologul Silvia Stoicescu are în faţă un caz dificil. Un prematur născut la 29 de săptămâni, cu o greutate de 1.100 de grame.

„Mama nu a avut nicio consultaţie în timpul sarcinii şi are o infecţie urâtă, care a ajuns, probabil, şi la copil. Din aceeaşi cauză s-a şi născut înainte de termen. Nu putem estima şansele de supravieţuire ale nou-născutului şi i-am explicat şi mamei acest lucru. Ea ne-a spus că trebuie să ajungă repede acasă, pentru că mai are alţi patru copii de crescut", expune pe scurt medicul unul dintre miile de cazuri cu care s-a întâlnit în cei peste 25 de ani de experienţă. Pe toţi i-a petrecut în prima secţie de terapie intensivă de neonatologie din ţară, deschisă la Spitalul Polizu din Bucureşti.

Copiii care-i trec zilnic prin mâini au diverse probleme, dar toate au aceeaşi cauză: felul în care a fost tratat fătul în cele nouă luni de viaţă în burta mamei.

„Evoluţia unui nou-născut nu depinde numai de prestaţia doctorului, ci de multe alte condiţii, inclusiv de starea de sănătate anterioară a femeii, de cea din timpul sarcinii, de responsabilitatea mamei şi de protecţia pe care i-o acordă copilului. Societatea şi medicii vin abia apoi: trebuie să li se asigure condiţii pe perioada sarcinii, concediu prenatal şi îngrijire din partea unor medici competenţi."

O gazdă perfectă

„Nu mai fumezi, nu mai cari, nu mai stai la serviciu 12 ore. Trebuie să fii o gazdă perfectă", explică profesorul Silvia Stoicescu condiţia gravidei. Pentru marea majoritate, momentul naşterii este unul de bucurie. Dar medicul spune că oamenii nu înţeleg nici acum, în anul 2010, că naşterea este o urgenţă medicală care implică o mulţime de riscuri, de lucruri neprevăzute atât pentru mamă cât şi pentru copil.

„Viitorii părinţi trebuie să înţeleagă că, dacă mama suferă, suferă şi fătul. Avem de-a face cu un cuplu care stă împreună din prima zi, de la fecundare, timp de luni de zile. Dacă un membru al cuplului este afectat, suferă şi celălalt. Din nefericire, oamenii nu înţeleg aceste lucruri", spune şefa Secţiei de Neonatologie de la Spitalul Polizu.

În starea de sănătate a micuţilor care „ies" din burta mămicilor se reflectă situaţia materială, dorinţa de a avea copii, condiţia socială, dar şi nivelul de dotare a sistemului. Lipsa banilor este cel mai des invocată atunci când femeile explică de ce nu au ajuns la doctor pe perioada sarcinii, deşi aceste controale sunt gratuite. Conform ultimului studiu făcut de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" şi UNICEF, 6% din gravide nu au ajuns niciodată la medic în perioada de sarcină, iar peste 8% au mers la consultaţie abia în trimestrul III de sarcină. În medie, o gravidă din România merge la doar patru consultaţii în perioada prenatală. Cel mai greu ajung la doctor femeile din mediul rural şi cele cu educaţie redusă, arată studiul realizat în 2005 pe 1.595 de gravide în luna a 9-a din maternităţile situate în 22 de judeţe ale ţării.

Alexandra Crişan, medic obstetrică-ginecologie la Spitalul Filantropia din Capitală, crede însă că datele sunt şi mai proaste în acest moment: „Cam jumătate dintre mamele care nasc la noi nu au fost niciodată la medic şi nu au făcut nicio analiză în timpul sarcinii. Ne spun că mamele şi soacrele lor au procedat la fel, altele au mai avut copii şi au considerat că au destulă «experienţă»".

Dintre mamele care nasc prematuri, aproximativ 40% nu au dat niciodată pe la medic în perioada prenatală, spune şi neonatologul Silvia Stoicescu. „În ultimii cinci ani, a mai apărut o categorie de mame care neglijează aceste controale şi care ajung să nască prematur. Cele care au joburi foarte bănoase şi care nu se îndură să lipsească de la serviciu."

Cu nou-născutul „în teste"

Scorul Apgar este prima notă pe care o ia fiecare dintre noi atunci când „dă cu nasul" de această lume. Reprezintă evaluarea nou-născutului în primele minute după naştere. Prima evaluare a bebeluşului se efectuează la un minut de la naştere, iar a doua la cinci minute şi ambele teste urmăresc cinci elemente importante: respiraţia, culoarea pielii, bătăile inimii, reflexele şi tonusul muscular. Fiecare primeşte o notă de la 0 la 2. Astfel, punctajul maxim obţinut prin însumarea lor este 10.

„Un copil prematur nu poate niciodată să primească mai mult de 7, date fiind particularităţile lui anatomice. Nu se nasc copii de 10, pentru că asta ar însemna că nou-născutul are o coloraţie roz pe toată suprafaţa pielii, chiar şi pe palme. Cum circulaţia periferică nu este foarte bine stabilită, acest lucru nu se poate întâmpla imediat. Eu le spun mamelor: «Vă doriţi 10, pentru că şi la şcoală vreţi să ia nota maximă. Dar ce vă faceţi dacă, deşi este premiant, nu ia la facultate?» Cel mai bine este să cunoşti realitatea şi să întrebi medicul ce înseamnă nota respectivă", explică doctorul Silvia Stoicescu.

Monitorizarea sarcinii

-Primul control medical însoţit de ecografie simplă se face la debutul sarcinii, la o săptămână sau la 10 zile de la instalarea amenoreei (absenţa menstruaţiei) la viitoarea mamă, explică doctorul Alexandra Crişan.

-Gravida care nu prezintă riscuri trebuie să fie luată în evidenţă de medicul de familie şi să meargă la medicul specialist în obstetrică-ginecologie în fiecare lună. În ultimul trimestru de sarcină, vizitele la specialist au loc de două ori pe lună.

-O gravidă cu risc trebuie să meargă la consultaţii de câte ori este nevoie, în unele cazuri (dacă are hipertensiune, de exemplu) chiar şi săptămânal.

-Pe parcursul întregii sarcini se recomandă cel puţin trei ecografii de morfologie fetală (3D/4D).

-Prima ecografie de acest gen, ecografia de trimestrul I, trebuie făcută la 11-14 săptămâni, Fundaţia de Medicină Fetală din Londra (FMF - Fetal Medicine Foundation) recomandând‑o la 12 săptămâni fix. Cel mai cunoscut rol al acestei investigaţii este estimarea riscului genetic (a riscului pentru sindromul Down), care include măsurarea translucenţei nucale. Ecografia de trimestru I evidenţiază inclusiv oprirea în evoluţie a sarcinii.

-A doua ecografie de morfologie fetală (de trimestrul al II-lea) se face între 20 şi 22 de săptămâni şi presupune evaluarea detaliată a anatomiei fătului.

-Cea de-a treia ecografie trebuie programată între 33 şi 34 de săptămâni şi are rolul de a evalua starea generală a fătului. Se poate estima greutatea acestuia şi cum se simte el în burtică.

"Dacă mama suferă, suferă şi fătul. Avem de-a face cu un cuplu care stă împreună din prima zi, de la fecundare, timp de luni de zile. Dacă un membru al cuplului este afectat, suferă şi celălalt. "
Silvia Stoicescu
şef Secţie Neonatologie Spitalul Polizu

"Cam jumătate dintre mamele care nasc la noi nu au fost niciodată la medic şi nu au făcut nicio analiză în timpul sarcinii. Spun că mamele şi soacrele lor au procedat la fel."
Alexandra Crişan
medic ginecolog Spitalul Filantropia

De ce se nasc mii de prematuri în România

În România, peste 20.000 de copii se nasc anual prematur şi cu greutate mică (dismaturi), iar îngrijirea lor costă aproximativ 1.000 de euro pe zi, prematuritatea fiind una din principalele cauze de mortalitate neonatală la nivel naţional, conform Mediafax.

Şefa Secţiei de neonatologie din cadrul Spitalului Polizu, medicul primar Silvia Stoicescu, explică pentru „Adevărul“ că există două tipuri de gravide: cele normale, care nu au niciun fel de patologie în timpul sarcinii şi cele cu risc. „Gravidele cu risc sunt acele femei care, pe durata gestaţiei, pot să prezinte o patologie care fie pune viaţa lor în pericol, fie pe cea a fătului. Orice nou-născut care provine de la o gravidă cu risc este în sine un nou-născut cu risc. Acesta este cel care dă cea mai mare morbiditate şi mortalitate, nu numai neonatală, dar şi infantilă sau ulterior poate avea un handicap pe termen lung“, arată neonatologul.

O gravidă cu risc trebuie identificată din timp, pentru ca, atunci când vine să nască în maternitate, medicul să ştie din start la ce să se aştepte şi să intervină rapid. „E un fel de profilaxie a unor complicaţii care pot apărea în cazul copilului nu numai în prima săptămână de viaţă, ci şi după 5, după 15 sau după 20 de ani.“

În cazul unei sarcini cu risc, întâlnirea cu neonatologul, trebuie să aibă loc înainte de naştere. „Din păcate, nu prea se practică în momentul de faţă, din cauză că lumea a rămas la, să-i zicem, medicina tradiţională. În general, gravida ştie că ea va fi asistată de un medic obstetrician şi acesta va face toată treaba“, remarcă Stoicescu.

Cauzele prematurităţii

La rândul lor, prematurii sunt de diverse categorii, chiar dacă, prin definiţie, acesta este orice nou-născut expulzat sau extras prin cezariană înainte de 36 de săptămâni de gestaţie, adică înainte de începutul lunii a 9-a. Chiar dacă apar confuzii privind greutatea, pot exista chiar şi prematuri de până în 36 de săptămâni dar care au greutatea unui făt de 38 de săptămâni. „Ei vor fi tot prematuri. E vorba despre maturare, despre capacitatea lui de a se adapta la viaţa terestră şi nu de greutate. Aceşti copii, cu cât sunt mai mici cu atât sunt mai greu de tratat“, mai spune Stoicescu.

Naşterile premature au cauze diverse. De la vârsta mamei, care poate fi fie foarte tânără (sub 16 ani), fie prea în vârstă (peste 35 de ani), la condiţii socio-economice, ce nu le dau posibilitatea de a-şi suplimenta cu lapte şi brânză dieta zilnică, sau boli fie anterioare sarcinii, fie contactate în timpul celor nouă luni.

Intelectul şi temperamentul, modelate în faza de fetus

Specialiştii în medicină fetală susţin că o sumedenie de lucruri mărunte din timpul vieţii intrauterine se văd în dezvoltarea ulterioară
a copilului. „Am avut cazuri în care dacă în perioada de sarcină mama a ascultat un anumit cântec de leagăn, mai târziu, copilul adormea pe acele acorduri", spune doctorul Alexandra Crişan.

Cercetătorii străini susţin că au deja dovezi care atestă faptul că evenimentele şi experienţele prin care trece mama în timpul sarcinii le influenţează viitorilor copii nu numai starea de sănătate şi predispoziţia la anumite boli, ci şi gradul de inteligenţă sau temperamentul.

Şi condiţiile externe contează

De exemplu, ani buni s-a crezut că stresul prin care trece mama în timpul sarcinii este nociv pentru fetus. Noile descoperiri arată că un anumit nivel de stres la care este supusă mama poate tonifica sistemul nervos al fetusului şi‑i poate accelera dezvoltarea motorie. La fel de depăşit pare acum sfatul ca femeile însărcinate să evite exerciţiile fizice.

Noile descoperiri arată mai degrabă că fetusul din uterul unei mame care face uşoare exerciţii de gimnastică are şansa de a avea un sistem cardiovascular bun. În plus, în ciuda faptului că nou-născuţii acestor mame cântăresc mai puţin la naştere, sunt mai inteligenţi deoarece au creierul mai bine dezvoltat.

Şansele ca un copil să dez volte alergii depind de anotimpul în care acesta a fost conceput, astfel 11% din bebeluşii care au stat primele trei luni în pântecele mamei în timpul primăverii sunt predispuşi să fie alergici la ouă sau lapte, potrivit unui studiu recent făcut de experţii finlandezi, citat de publicaţia britanică „The Independent".

Numai 6% din copiii care se dezvoltă în primul trimestru iarna sunt predispuşi la alergii, însă aceştia pot dezvolta infecţii virale şi deficienţă de vitamina D.

Tehnofobi din uter

Specialiştii în ştiinţa originilor fetale au ajuns la concluzia că şi tehnofobia se dobândeşte tot din burta mamei. Cercetătorii de la Universitatea din Bath, Anglia, susţin că expunerea în uter la un nivel mic de testosteron a fost asociată de cercetători cu teama de tehnologie, în urma unui studiu realizat pe 150 de subiecţi.

Nivelul de expunere la testosteron a fost calculat în funcţie de diferenţa dintre lungimea degetului inelar şi cea a arătătorului. Aceasta a fost mai mare cu cât expunerea prenatală la testosteron era mai crescută.