Bolile care îi bagă în groapă pe români
0
Bolile cardiace, cele digestive şi respiratorii, dar şi cancerul sunt cele mai frecvente cauze de deces. Suferinţele fizice care îi macină pe români au, în cea mai mare parte, aceeaşi sursă: stilul de viaţă pe care îl avem.
Numărul îmbolnăvirilor, cel al bolnavilor cronic înregistraţi în evidenţele medicilor, dar şi cel al deceselor provocate de diverse boli au crescut în ultimul an. Cel mai mare avans a fost consemnat în cazul bolilor aparatului respirator. În 2009, medicii de familie au înregistrat în total peste 7 milioane de noi îmbolnăviri ale aparatului respirator, e adevărat că de gravitate diversă.
Citeşte şi:
Premieră medicală: transfuzie de sânge prin cordonul ombilical, la Maternitatea Braşov
Simptome care ascund intoleranţa la gluten
EXCLUSIV: Un tânăr a murit, după ce a fost trimis acasă de mai multe ori de medicii de la UPU
În topul îmbolnăvirilor noi urmează bolile aparatului digestiv (aproape 1,5 milioane de cazuri), cele ale sistemului osteo-muscular (peste 1,25 milioane), cele ale sistemului nervos (aproximativ 1,13 milioane) şi cele ale organelor genito-urinare (977.652 de cazuri). Conform datelor de la Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, medicii de familie au consemnat anul trecut peste 15 milioane şi jumătate de noi îmbolnăviri.
Mai mulţi la doctor
Sever Cristian Oana, medic primar de medicină de familie, susţine că numărul în creştere al îmbolnăvirilor noi consemnate nu arată neapărat că suntem mai bolnavi, ci că ajungem mai des ca altădată la medic.
Numărul de bolnavi creşte pentru că oamenii vin mai des la doctor şi se descoperă mai multe afecţiuni, şi asta odată cu introducerea asigurărilor de sănătate şi a controalelor medicale periodice.
„Programul Naţional pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei (lansat în 2007 de ministrul Sănătăţii de la acea dată, Eugen Nicolăescu, n.r.) a avut şi un efect foarte bun. I-a învăţat pe oameni că poartă răspunderea pentru sănătatea lor şi că trebuie, cu o anumită ritmicitate, să treacă pe la doctor. În plan educativ a fost un succes extraordinar, care trebuie exploatat. Vin şi acum pacienţii şi mă întreabă «domnule, nu mai primim scrisori din alea acasă?». Nu mai primim că asta e. Dar pot să vin şi să-mi fac controlul, analizele? Da, vino şi fă-le! Şi chiar mulţi au rămas cu reflexul de a se prezenta la control în luna în care s-au născut, deşi le pot face oricând", explică Sever Cristian Oana.
Pe de altă parte, spune acesta, baza de date extraordinară care s-a realizat cu această ocazie nu este suficient exploatată. „Datele se odihnesc prin nişte odăi din Ministerul Sănătăţii, s-a pus praful pe ele şi nimeni nu vrea să profite de informaţiile furnizate de acest studiu. O fi fost risipa prea mare, dar măcar dacă l-am făcut, să scoatem tot ce se poate din el."
Contează speranţa de viaţă
Medicul de familie mai spune că, în ciuda numărului mare de îmbolnăviri raportat, „a crescut speranţa de viaţă, calitatea vieţii, iar asta e important". Politicile de sănătate ar trebui să urmărească acest scop, nu să se reducă fondurile cheltuite pentru o anumită boală. Şi cel mai mare efort financiar îl implică boala cronică. „Bolile cronice fac ravagii, adică presupun costuri foarte mari, pentru că tratamentul se face toată viaţa. E mult mai scump să tratezi un pacient cu accident vascular decât să previi boala dându-i trei tablete pe zi", arată medicul Sever Cristian Oana. Şi din categoria bolilor cronice, cel mai des întânite sunt cele cardiovasculare (hipertensiune, cardiopatie ischemică), dar şi diabetul sau diverse categorii de tumori (neoplasme). De vină, aşa cum spun medicii, este stilul nostru de viaţă.
Femeile merg mai des să se caute
1% din pacienţii care trec pragul medicului de familie ajung la spital, iar 10% din ei sunt direcţionaţi spre medicii specialişti din ambulatoriu, mai arată statisticile.De asemenea, cifrele scot în evidenţă faptul că femeile ajung mai des la doctor. „Proporţia este cam aşa: la opt femei care vin la consultaţie, ajung la medicul de familie şi doi bărbaţi. Explicaţiile sunt variate, de la faptul că femeia vine pentru toată familia la felul în care este ea construită antropologic, mai deschisă, mai orientată spre o mai bună îngrijire personală", mai spune medicul Sever Cristian Oana.
Decese pe clase de boli (2009)
Boli ale aparatului circulator 154.541
Tumori 47.398
Boli ale aparatului digestiv 16.457
Boli ale aparatului respirator 12.892
Accidente, otrăviri, traumatisme 12.185
Bolnavi cronic în evidenţa medicului de familie
Hipertensiune arterială 1.944.833
Cardiopatie ischemică 1.005.374
Diabet zaharat 585.134
Boală ulceroasă 312.503
Boli pulmonare cronice obstructive 302.483
Sursa: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
Lăcomia şi abundenţa vin la pachet cu boala
Practica susţine statisticile. La cabinetul medicului Sever Cristian Oana, de la Societatea Civilă Medicală „Sf Mina" din Bucureşti, într-o zi normală de consultaţii, 8 din cei 25 de pacienţi înregistraţi au fost depistaţi cu boli acute, în special infecţii ale tractului respirator superior.Restul consultaţiilor au fost acordate bolnavilor cronic, cu boli cardiovasculare sau cu sindrom metabolic: au, cumulat, disfuncţii cardiovasculare şi probleme cu glicemia şi colesterolul.
Un cumul de factori
O mare parte din bolile pe care le au românii sunt cauzate de stilul de viaţă şi de alimentaţie, avertizează medicii. „Unele sunt boli ale abundenţei - eu le spun şi mai urât -, boli ale lăcomiei oamenilor. În practica medicală diagnosticăm adesea sindromul metabolic, ce cumulează o tulburare a lipidelor serice, a colesterolului, a trigliceridelor, glicemie crescută, un pic de tensiune, de cardiopatie ischemică.
Acest sindrom metabolic îl duce pe bolnav spre una sau spre toate aceste suferinţe dezvoltate «ca la carte». Prin asta au trecut toate societăţile care au dat de abundenţă, aşa cum e şi cazul societăţii româneşti din ultimii ani, dar, pe de altă parte, e vorba şi despre lăcomia oamenilor", explică medicul Oana.Literatura de specialitate arată că sindromul metabolic se întâlneşte la 20-40% din persoanele adulte din ţările dezvoltate, acest procent variind în funcţie de criteriile incluse în definirea lui.
Măsuraţi talia!
Medicul Oana, un duşman declarat al zahărului rafinat şi al glutamatului din chipsurile de cartofi - care dă iluzia gustului de carne -, spune că alimentaţia deficitară este şi la baza obezităţii, mai ales în cazul copiilor.
„Din cauza consumului de asemenea produse, a crescut obezitatea la copii, o problemă cu care ne confruntăm tot mai des şi pentru care nu avem încă o soluţie. De aici începe totul. Dacă ai zece kilograme în plus, acestea apasă pe articulaţii. În al doilea rând, cele zece kilograme suplimentare trebuie hrănite cu sânge, deci inima se suprasolicită din cauză că trebuie să deservească o reţea vasculară mai mare.
În timp, creşte tensiunea, oboseşte inima etc. Pe de altă parte, grăsimea este un mare sistem endocrin, o mare glandă, care inactivează o parte din hormonul testosteron. Şi vezi cum băieţii se efeminează, apar tulburări sexuale. Urmează ficatul gras şi zeci de alte probleme."
Medicii mai susţin că şi indicele de masă corporală (IMC) a devenit mai puţin important comparativ cu felul în care este distribuită grăsimea. „Dacă grăsimea este distribuită proporţionat, nu mai e o problemă. Dar, dacă se concentrează doar pe abdomen, apasă pe organele interne. Aşa a devenit extrem de importantă grosimea taliei, chiar mult mai importantă decât IMC", arată Oana.
Medicul, a treia verigă
Practicienii susţin că în viaţa oricărui român care are anumite simptome există nişte paşi. Ei nu ajung din prima la medic. Mai întâi ignoră, îşi spun că le trece, dacă nu, se sfătuiesc cu familia, cu prietenii - încearcă şi ce le recomandă ei. Verifică şi pe internet ce au
luat alţii. Şi, abia atunci, dacă nu trece, ajung şi la medic. E cam al treilea pas.
„Avantajul automedicaţiei este că rezolvă rapid o problemă şi că, în general, pentru că nu se practică pe o lungă durată, dacă apar reacţii adverse, alergii, pacientul vine şi-i spune doctorului", arată medicul de familie. Acesta mai atrage atenţia asupra faptului că pe internet, informaţia nu este clasificată în ordinea importanţei, şi că felul în care vor fi înţelese anumite recomandări ţine şi de gradul de pregătire medicală a pacientului.
"Unele sunt boli ale abundenţei, boli ale lăcomiei. Drama este că oamenii acceptă mai uşor să ia un medicament decât să ţină un regim. Aici este problema."
Sever Cristian Oana medic primar de medicină de familie
40% din români, cu risc de îmbolnăvire
În urma centralizării datelor din primul an al Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de îmbolnăvire, reprezentând 37% din persoanele evaluate.Conform datelor, peste 30% din populaţia care a venit la analize prezenta un risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat, dintre care 2,69% cu risc foarte înalt de diabet, 30,27% cu risc crescut de diabet şi 67,27% cu risc moderat de diabet.
Riscul de diabet apare de două ori mai frecvent la femei faţă de bărbaţi şi de două ori mai frecvent în mediul urban decât în cel rural. Pe locul doi s-au situat riscurile de afecţiuni cardiovasculare, iar pe locul trei, cel de îmbolnăvire printr-o afecţiune oncologică, cu un procent de 6% din cei evaluaţi (671.696 de persoane).
Un succes pe jumătate
Peste 11.000.000 de români (55% din populaţia ţării) care au primit taloane în cadrul Programului Naţional pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei s-au prezentat la medic în perioada 1 iulie 2007-30 iunie 2008. Din aceştia, 43,4% sunt bărbaţi, iar 57,6% sunt femei. Cea mai bună prezentare la medicul de familie (59-64%) s-a înregistrat în judeţele Harghita, Covasna, Dolj, Alba, Mureş, Argeş, Sălaj, Gorj. Participarea cea mai redusă (41-34%) a fost înregistrată în judeţele : Giurgiu, Mehedinţi, Tulcea, Vrancea, Bacău, Călăraşi, Ilfov şi în municipiul Bucureşti.
Semnele sindromului metabolic
Cele mai frecvente semne ale sindromului metabolic sunt:
- circumferinţa abdominală mai mare sau egală cu 94 de centimetri pentru bărbaţi şi 80 de centimetri la femei;
- trigliceridele serice sunt mai mari sau egale cu 150 mg/dl (1,7mmol/L);
- tensiunea arterială sistolică este mai mare sau egală cu 130 mmHg sau tensiunea arterială diastolică este mai mare sau egală cu 85 mmHg;
- colesterolul este mai mic de 40 mg/dl (1,03 mmol/L) pentru femei şi mai mic de 50 mg/dl (1,3 mmol/L) pentru bărbaţi
- glucoza serică este mai mare sau egală cu 100 mg/dl.
Se încarcă comentariile...
