Ce se întâmplă cu banii artiştilor

Compozitorul Marius Moga crede că, în România, creaţia muzicală nu este apreciată la adevărata ei valoare

Titularii de drepturi de autor sunt afectaţi de un sistem netransparent şi ar putea plăti noi taxe. Unii titulari de drepturi acuză organismele de gestiune colectivă de incorectitudini, chiar şi de „furt“. În plus, statul le-ar putea lua încă un „bir“ din banii şi aşa puţini.

Două probleme referitoare la drepturile de autor au fost „puse pe tapet" săptămâna aceasta. „Tonul" l-au dat deputaţii din Comisia de Cultură a Camerei, care au discutat despre „furturile" de la ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor).

Mai citiţi şi:

Paula Seling, un Eurovision alb-negru

Artiştii refuză plata „impozitului pe muzică“

O zână pentru Selecţia Naţională Eurovision 2010

Totodată, un nou proiect de lege care prevede plata lunară a unui CAS de 31,3% pentru cei care au venituri provenite exclusiv din drepturi de autor stârneşte panică printre titularii de drepturi.

În primul caz, potrivit Mediafax, deputaţii au acuzat „ciordeli" şi „furturi ca în codru" şi au propus fie constituirea unei comisii de anchetă, fie audierea reprezentanţilor ORDA pentru clarificarea situaţiei. Printre cei nemulţumiţi s-au numărat artişti ca Victor Socaciu şi Brânduşa Novac, însă cel mai vehement a fost Mădălin Voicu.

Acesta a acuzat Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) şi instituţiile private de colectare a drepturilor de autor că „ciordesc", menţionând că cei de la CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi) l-au furat pe tatăl său şi vor să-l „ardă" şi pe el.

Creaţia românească, „sufocată" de CAS

La doar o zi după acest scandal, câţiva membri ai organismului de gestiune colectivă UCMR - ADA (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor), printre care compozitorii Horia Moculescu şi Mihai Pocorschi, dar şi fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, au „tras un semnal de alarmă" în legătură cu o iniţiativă legislativă care, dacă ar fi adoptată, ar „diminua masiv veniturile compozitorilor şi interpreţilor muzicali şi ar afecta cultura naţională".

Potrivit proiectului de lege la care s-a făcut referire, creatorii unor opere ar fi obligaţi să plătească lunar CAS (contribuţii pentru asigurările sociale de stat) în valoare de 31,3 % din venituri.

Marius Moga, unul dintre cei mai bine cotaţi compozitori din România şi totodată membru în Consiliul director al UCMR-ADA, vorbeşte despre cele două subiecte „fierbinţi". „În ceea ce priveşte problemele ridicate de Comisia de Cultură în legătură cu banii de la OGC-uri (organisme de gestiune colectivă - n.r.), eu cred că o metodă eficientă ar fi ca aceste organisme să fie controlate de o entitate a statului.

Ar trebui modificată Legea Dreptului de Autor, astfel încât sistemul de repartiţie a sumelor colectate să fie mai transparent. Acum nu este aşa şi e normal să apară tot felul de voci care să comenteze", spune Marius Moga.

Referitor la proiectul de lege care prevede un CAS de 31,3 % pentru titularii drepturilor de autor, Moga crede că lucrurile „cad dintr-o extremă în alta".

„Au trecut ani de zile, s-au schimbat guverne, dar pe noi nu ne-a băgat nimeni în seamă. Acum vin şi ne bagă pe gât acest CAS. Nu mai ai nicio motivaţie să creezi ceva în cazul ăsta, iar eu chiar cred că trebuie să păstram creaţia românească motivată. Fiecare ţară îşi protejează creaţia, artiştii, numai noi le dăm în cap din toate părţile. Am putea să ne ducem în străinătate, suntem la mare căutare acolo", mai spune compozitorul.

Ideea este reiterată de Adrian Iorgulescu, fost ministru al Culturii şi preşedinte al UCMR-ADA. „Dacă legea va fi adoptată, va avea consecinţe grave. Ce autor va mai avea vreun interes să facă o creaţie? Se doreşte distrugerea domeniului creaţiei în această ţară?", a spus el.

Chestionat în legătură cu acuzaţiile deputaţilor din Comisia de Cultură, referitoare la repartiţia banilor colectaţi de organismele de gestiune colectivă, preşedintele UCMR-ADA a precizat că „nu există niciun fel de reticenţă pentru controale".

Muzica românească, pe val

Laurenţiu Duţă face şi el parte din „aripa tânără" a UCMR - ADA şi din Consiliul director şi crede că există aspecte pozitive şi negative. „Un lucru bun este faptul că de anul trecut se difuzează mai multă muzică românească, iar eu cred că tendinţa se păstrează. Acest lucru înseamnă că organismele de gestiune colectivă vor aduna mai mulţi bani pentru artiştii şi compozitorii români. Însă acuzaţiile potrivit cărora nu toţi banii ajung la titularii de drepturi apar pentru că unii se supraestimează şi cred că merită mai mult. Întotdeauna vor fi suspiciuni, e o boală românească", spune Duţă.

CAS de 31,3 % îl îngrijorează însă pe compozitor. „Sunt oameni care trăiesc doar din muzică. Dacă faci un hit, poţi trăi din el câţiva ani, dacă ai un evergreen, trăieşti din el toată viaţa. Dacă acest CAS ­s-ar adăuga celorlalte impozite pe care le plătim am ajunge să dăm statului mai mult de jumătate din ceea ce câştigăm. Ar fi grav", conchide compozitorul.

Concurenţă neloială

Un alt proiect de lege urmăreşte să scutească statul şi autorităţile locale de plata drepturilor de autor, în cazul în care organizează spectacole sau concerte în care folosesc opere muzicale. Dacă această lege ar fi adoptată, s-ar instaura un mediu necompetitiv, iar statul ar profita d+e o concurenţă neloială, potrivit unui comunicat UCMR-ADA.