Cancerul de col, boala de care nu trebuie să moară nimeni

Testul Papanicolau salvează vieţi. El depistează primele modificări provocate de maladie, înainte ca aceasta să se răspândească în corp. Din păcate, prea multe femei amână să îl facă, supunându-se unor suferinţe inutile şi punându-şi în pericol viaţa.

Deşi este o boală uşor de diagnosticat şi tratabilă, în ţara noastră, cancerul de col uterin are rata cea mai mare de mortalitate din Europa. Cancerul de col afectează femeile active sexual de orice vârstă, în 80% din cazuri fiind provocat de infecţia cu HPV (virusul Papilloma uman), contractat prin contact sexual neprotejat. „Există şi forme de cancer de col uterin cauzate de leziuni ale mucoasei sau de infecţia cu virusul Herpes simplex, dar acestea sunt mult mai rare", ne spune medicul Dragoş Median, specialist în oncologie medicală la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Filantropia" din Bucureşti.

Citiţi şi:

Cancerul de ovare ucide în tăcere

Tinerele se pot vaccina gratuit împotriva virusului HPV

Testul Papanicolau schimbă destine

Mihaela D. a aflat că suferă de cancer de col uterin la vârsta de 28 de ani, după ce încheiase o căsnicie de şapte ani. „Subiectul este şters cu buretele la exterior, dar în interior încă există şi nu-mi este uşor să vorbesc despre el", ne spune tânăra, acum în vârstă de 30 de ani. Nu a avut niciodată probleme ginecologice, dar pentru că la birou colegele mergeau să-şi facă testul Papanicolau, a hotărât să se testeze şi ea, pentru prima dată. Rezultatul l-a determinat pe medic să recomande şi o colposcopie. „În faţa unui rezultat anormal, medicul poate recomanda, în funcţie de stadiul modificărilor, fie un tratament antiinflamator, după care se repetă testarea, fie o colposcopie. De obicei, dacă testul Papanicolau indică o leziune profundă, de tip LSIL, recomandăm colposcopie şi testarea pentru HPV, un test costisitor, dar foarte util", explică medicul primar ginecolog Cezara Bucur de la Maternitatea „Giuleşti".

În cazul Mihaelei D., colposcopia a depistat o rană pe col, care s-a dovedit a fi un carcinom „in situ", adică în stadiul 0. Testul HPV a ieşit şi el pozitiv pentru tulpina 16. „Există tulpini virale HPV cu potenţial oncogenic scăzut (6, 11, 42, 43, 44) şi tulpini cu potenţial oncogenic crescut (16, 18, 31, 33, dar şi altele)", precizează oncologul Dragoş Median. A urmat o intervenţie de eliminare a celulelor canceroase de la nivelul colului, numită conizaţie. În urma ei, ţesutul tânăr se va reface în timp, astfel că organismul va putea duce o sarcină. Până atunci, Mihaela se testează la fiecare şase luni, după cum i-au recomandat medicii. „De fapt, eu fac analizele chiar mai des. Mi-am dat seama că m-am schimbat mult. Sunt mult mai atentă cu sănătatea mea, aproape paranoică, am făcut şi alte investigaţii, încerc să mă las de fumat. Dacă aud pe cineva că-l doare ceva, îl trimit imediat la medic. Prietenii îmi spun că exagerez", ne mărturiseşte Mihaela D.

Simptomele, absente sau nespecifice

La patru ani de la operaţie, Tatiana Voicu se bucură  de nepoţelul Eduard

Boala poate să evolueze mulţi ani în tăcere, modificările infecţiei fiind depistate doar cu ajutorul testului Papanicolau. Tatiana Voicu a ajuns să facă testul la recomandarea medicului de familie, la vârsta de 49 de ani. Se simţea slăbită, obosită, avea o menstruaţie abundentă, iar analizele sugerau o anemie. S-a operat de cancer în stadiul II, prin histerectomie, iar de atunci au trecut patru ani şi îşi face regulat analizele.

Aurica Uţescu,  în vara lui 2010, în postura de bunică

Nici doamna Aurica Uţescu (62 de ani) nu a făcut testul de screening până la descoperirea bolii. „Înainte de 2010, nu am fost în spital decât atunci când am născut. Fiica mea îmi spunea să vin la Bucureşti pentru analize de rutină, dar eu am zis că Dumnezeu o să aibă grijă de mine. Şi pentru acest lucru am plătit", ne spune doamna Uţescu. Locuieşte la 100 km distanţă de Capitală, de fiică, de nepot şi de ginere. În vara anului trecut, s-a internat la urologie pentru pietre la rinichi şi cu această ocazie a descoperit şi tumoarea de col, în stadiul IIIb. A urmat tratamentul, în decembrie 2010 s-a operat, iar în februarie va reveni la Bucureşti pentru analize. „Aş vrea să transmit tuturor femeilor să meargă la control, pentru că această boală nu este dureroasă şi o descoperi atunci când poate fi prea târziu", ne declară doamna Uţescu.

Analiza, eficientă în 95% din cazuri

Anca Dolhaschi, în decembrie 2010

Citologia Babeş-Papanicolau nu pune diagnosticul, dar ridică suspiciunea de boală în 90-95% din cazurile de cancer de col uterin. Există însă şi cancere care scapă acestei analize. Anca Maria Dolhaschi (42 de ani) s-a testat la fiecare şase luni. Totuşi, în noiembrie 2010, o infecţie a făcut-o să descopere că suferă de un cancer de col uterin în stadiul IIb-III. După 25 de şedinţe de radioterapie, după chimioterapie şi brahiterapie, luna aceasta urmează intervenţia chirurgicală. O aşteaptă cu speranţă şi cu sprijinul familiei.

Gratuit: Testul  Papanicolau se face anual sau chiar mai des, în funcţie de recomandarea medicului.

Campanie de informare

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (23-29 ianuarie) atrage atenţia asupra efectelor şi asupra prevenirii acestei boli, care ucide zilnic şase femei din România. Anual, 3.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col în ţara noastră, iar zeci de mii de femei suferă intervenţii chirurgicale şi terapii cu impact asupra vieţii proprii şi a familiei. Vaccinarea HPV şi testarea periodică Babeş-Papanicolau pot reduce cu 94% riscul de a dezvolta cancer de col uterin.