5 sfaturi antireflux gastric

Senzaţia de arsură în piept şi regurgitaţiile după mese pot fi prevenite dacă ţinem cont de câteva reguli simple. Dacă simptomele persistă, este obligatorie consultarea medicului, pentru că problema poate avea consecinţe grave.

Dacă te întinzi la orizontală imediat după ce ai mâncat, probabil că simţi că îţi „vine" mâncarea în gât. Neplăcuta senzaţie poate fi frecventă la cei care suferă de boala de reflux gastroesofagian. În cazul lor, sfincterul care uneşte esofagul cu stomacul funcţionează deficitar: fie nu se închide etanş, fie se deschide şi în alte momente decât atunci când înghit mâncarea.

Din acest motiv, mici can­ti­tăţi din conţinutul acid al stomacului refluează în esofag. Astfel apar simptomele caracteristice: pirozis (arsuri în epigastru ce urcă spre gât), regurgitaţii (venirea pe gât a conţinutului gastric), eructaţii şi senzaţia de gust acru în gură. Iată ce poţi face pentru a preveni refluxul şi pentru a atenua simptomele acestuia.

1 Evită băuturile carbogazoase

Atunci când bem apă minerală,  bere sau sucuri acidulate, bulele de gaz rămân în stomac la un nivel superior bolului alimentar. Ele irită   sfincterul gastroesofagian, favorizându-i  deschiderea, şi ajung în contact cu mucoasa esofagiană. În timp, refluxul poate duce la apariţia unui proces inflamator la nivelul mucoasei esofagiene (esofagita), care agravează simptomele şi întârzie vindecarea. 

2 Ia gustări uşoare şi dese

Mai ales dacă sunt bogate în grăsimi, mesele copioase rămân mult timp în stomac pentru a fi digerate, astfel că probabilitatea ca sfincterul gastroesofagian să se deschidă, sub presiunea proceselor de digestie, este mai mare. Limitează-te la mese uşoare, care să permită o golire rapidă a stomacului. Mănâncă încet şi mestecă bine alimentele, tocmai pentru a nu suprasolicita stomacul. Totuşi, ai grijă să nu sari peste mese, pentru că şi acidul secretat „în gol" va irita sfincterul. De asemenea, evită să mesteci gumă, pentru că obiceiul favorizează deschiderea frecventă a sfincterului.

3 După mese, nu sta la orizontală

Timp de cel puţin două ore după masă, păstrează o poziţie verticală, evită eforturile şi mai ales nu te apleca, cum ar fi, de exemplu, pentru a te încheia la pantofi. Din acelaşi motiv, evită să iei masa de seară la ore târzii, mai ales înainte de culcare. Dacă ai senzaţie de arsură în timpul nopţii, este recomandat să dormi ţinând capul şi umerii la un nivel uşor mai ridicat decât corpul.

4 Slăbeşte câteva kilograme

Chiar şi câteva kilograme în minus îşi vor pune amprenta asupra simptomelor de reflux gastroesofagian. Un abdomen mai mic şi un corp mai uşor vor reduce presiunea exercitată asupra sfincterului. Se ştie că 80 la sută din femeile însărcinate suferă de reflux, mai ales în ultimele luni de gravidie, tocmai pentru că sarcina apasă asupra stomacului. În plus, astivitatea hormonală din această perioadă încetineşte digestia.

5 Renunţă la cafea şi la ţigări

Studiile arată că nicotina şi cafeina au efect relaxant asupra sfincterului gastroesofagian şi favorizează deschiderea acestuia. Efect similar au şi ceaiul negru, alcoolul, alimentele mentolate şi grăsimile. În plus, aceste alimente, precum şi ceapa, citricele şi condimentele au efect iritant asupra mucoasei esofagiene deja inflamată. Un inamic indirect este şi stresul, prin creşterea acidităţii sucului gastric.

Investigaţiile necesare

În general, aceste măsuri şi administrarea de medicamente antiacide atenuează simptomele. Uneori însă, disconfortul persistă. De vină poate fi o hernie hiatală, anomalie anatomică în care o mică porţiune din stomac alunecă din abdomen în torace, prin diafragm.

De asemenea, este posibil ca esofagita să degenereze în ulceraţii dureroase, cicatrizate defectuos, ce duc la rigidizarea esofagului, îngreunând procesul de înghiţire. Aceste probleme se diagnostichează cu ajutorul endoscopiei şi beneficiază de tratament chirurgical sau minim invaziv.

Specialistul nostru
Dr. Marian Zota
specialist gastroenterolog
competenţe
în ecografie

În managerierea bolii de reflux gastroesofagian, schimbarea stilului de viaţă este esenţială, întrucât afecţiunea este cronică şi renunţarea la medicaţia antiacidă va duce invariabil la reapariţia simptomelor. Prevalenţa ei este în creştere, în parte paralel cu creşterea numărului de persoane obeze. Se apreciază că în Europa ar fi vorba de 5-27% din populaţie cu boală de reflux gastroesofagian.

Dintre aceşti bolnavi, majoritatea au forme de boală de reflux nonerozive (circa 70%), doar restul dezvoltând esofagită, adică inflamaţie. Complicaţii severe apar în proporţie de circa 5% şi vorbim despre ulcere esofagiene, stenoze şi despre esofagul Barrett (o modificare a mucoasei esofagiene ce creşte riscul de adenocarcinom de esofag de peste 30 de ori).

Factor de risc

Persoanele supraponderale sunt mai predispuse la această boală.