Ce conţine trusa de prim ajutor digestiv

În caz de aciditate gastrică, se poate folosi infuzia de gălbenele

Mesele copioase pot fi o adevărată încercare pentru stomac sau bilă, mai ales dacă avem şi unele probleme digestive. Astfel de neplăceri pot fi însă prevenite şi tratate cu remedii din natură.

Indigestiile şi crizele hepato-biliare sunt câteva dintre tulburările care apar mai des în perioada Sărbătorilor, din cauza exceselor culinare. Cu atât mai precaute trebuie să fie persoanele cu stomacul sensibil şi cele cu afecţiuni digestive, cărora nu trebuie să le lipsească din casă plantele şi remediile cu efect demonstrat asupra reducerii eventualelor neplăceri.   

Coriandrul, calmant

Uleiurile volatile din coriandru au efect de calmare a spasmelor intestinale, ajută la eliminarea gazelor şi stimulează secreţiile gastrointestinale. Pentru prevenirea indigestiei, se poate consuma pe parcursul unei zile o infuzie preparată dintr-o linguriţă de fructe de coriandru zdrobite şi din 300 ml de apă fiartă.

Spasmele intestinale pot fi calmate cu ajutorul infuziei de muşeţel (două linguriţe de flori la o cană cu apă fierbinte). Un alt aliat al sănătăţii digestive este roiniţa, principiile active din această plantă ajutând la calmarea durerilor abdominale date de spasme, dischinezii biliare şi de colite. Roiniţa se administrează sub formă de infuzie, preparată dintr-o linguriţă de frunze la 200 ml de apă clocotită şi se beau câte două ceaiuri pe zi.

Lemnul-dulce «stinge» aciditatea

Lemnul-dulce protejează mucoasa gastrică şi reduce inflamaţiile la acest nivel, fiind indicat în gastrite şi în ulcer. Se foloseşte maceratul la rece, care se obţine dintr-o jumătate de rădăcină de plantă şi o cană cu apă, ce se lasă opt ore la temperatura camerei. Maceratul obţinut se bea pe parcursul unei zile.

Contra acidităţii gastrice sunt recomandate gălbenelele (2 linguriţe la 300 ml de apă clocotită), iar infuzia se bea înaintea meselor principale.

Rostopasca, bună în crizele biliare

Cei cu afecţiuni hepato-biliare pot preveni eventualele crize cu ajutorul infuziilor de rostopască sau de coada-şoricelului. Infuzia de rostopască se prepară dintr-o linguriţă de plantă la 200 ml de apă clocotită, din care se ia câte o linguriţă la trei ore, iar cea de coada-şoricelului se obţine din 2 linguri de flori la jumătate de litru de apă şi se bea pe parcursul unei zile.

Specialistul nostru
Dr.   Ruxandra Constantina
medic de familie,
competenţă în apifitoterapie

Păpădia stimulează digestia, precum şi secreţia şi excreţia de bilă în duo­den, iar rostopasca are efect antispastic, fiind utilă în caz de colică biliară şi de dischinezie biliară. Ambele plante se administrează sub formă de tinctură sau de infuzie. Anghinarea are efect hepatoprotector, putând fi folosită sub formă de infuzie, tinctură sau de comprimate.

În tulburările gastrointestinale se recomandă busuiocul, sub formă de infuzie sau de tinctură. În caz de aciditate gastrică (gastrită, ulcer), colici şi enterocolite se recomandă amestecul de flori de gălbenele, coada-şoricelului, sunătoare, rădăcină de lemn-dulce, flori de salcâm, rizomi de obligeană şi rădăcină de tătăneasă. Se beau 2-3 căni cu ceai pe zi, după mesele principale.

Atenţie!

Lemnul-dulce nu este recomandat persoanelor cu hipertensiune arterială.