Vârstnicii se îmbolnăvesc mai uşor în sezonul rece

Când este frig afară, bătrânii au un risc crescut de a face gripă şi hipotermie. La vârstnicii cu boli cronice, infecţiile respiratorii pot da complicaţii precum pneumonia. De asemenea, cardiacii sunt expuşi la a face un infarct iarna.

Temperaturile scăzute suprasolicită organismul, care trebuie să facă mai multe eforturi de adaptare. Printre cei mai afectaţi de frig sunt bătrânii, mai ales cei care suferă de boli cronice. Vârstnicii rezistă mai greu la frig din cauză că, în cazul lor, metabolismul bazal este încetinit, iar masa musculară diminuată, motive pentru care organismul produce mai puţină căldură. Sunt mai vulnerabili în sezonul rece în special vârstnicii cu boli cardiace şi pulmonare, precum şi cei cu hipertensiune şi cu insuficienţă circulatorie periferică. Vârstnicii au sistemul imunitar mai slăbit, lucru care îi face vulnerabili în faţa infecţiilor respiratorii şi complicaţiilor date de acestea. „Gripa este o infecţie respiratorie contagioasă care, la vârstnici, în special dacă suferă de alte afecţiuni cronice, poate duce la complicaţii serioase, cum ar fi pneumonia", menţionează medicul specialist pneumolog Ileana Andreescu de la Centrul Medical Unirea din Bucureşti.

Citiţi şi:

Sălaj: Ni se îmbolnăvesc copiii pe capete
Tratăm bine TBC-ul, dar nu scăpăm de el

Frigul este periculos şi pentru vârstnicii cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Temperaturile scăzute duc la îngustarea bronşică, prin urmare, prin plămâni va trece o cantitate mai mică de aer (bronhoconstricţie), ceea ce îngreunează respiraţia celor cu boli pulmonare. Din acest motiv, pot surveni crize la cei cu astm bronşic sau exacerbări ale bronşitei cronice.

Risc mai mare de infarct

Frigul produce o micşorare a debitului de sânge în zonele periferice, pentru a limita pierderile de căldură. În aceste condiţii, ritmul cardiac creşte, iar sângele devine mai vâscos. Vasoconstricţia periferică favorizează creşterea tensiunii arteriale, ceea ce duce la suprasolicitarea inimii. Din această cauză, în sezonul rece, cardiacii sunt mai expuşi riscului de a face infarct sau accident vascular cerebral. Nici alternanţa cald-rece nu este benefică pentru cord, care trebuie să depună un efort suplimentar de adaptare. Şi cei cu insuficienţă circulatorie periferică sunt afectaţi, deoarece se agravează simptomele acestei boli (tegumente cianotice, amorţeli, furnicături).

Hipotermia poate fi fatală

Degerăturile şi scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius (hipotermia) sunt alte probleme cu care se pot confrunta vârstnicii în anotimpul rece. „Hipotermia se manifestă prin confuzie, pierderea memoriei, somnolenţă, lipsă de energie, vorbire neclară, piele rece, cu aspect cenuşiu sau palid, puls slab şi respiraţie superficială şi încetinită. Dacă temperatura corpului scade sub 30 de grade Celsius, poate apărea coma. Hipotermia poate fi fatală, cauza cea mai frecventă de deces fiind insuficienţa cardiacă", atrage atenţia medicul Ileana Andreescu.

Pe frig, bătrânii cu probleme circulatorii sau care consumă alcool sunt expuşi degerăturilor. Pielea afectată este mai ales cea de la nivelul extremităţilor (degetele de la mâini şi de la picioare, obrajii, nasul, urechile). În acest caz, încălzirea extremităţilor se va face treptat, evitându-se contactul cu surse de căldură.