Top 3 mistere nerezolvate ale creierului

Multe dintre procesele cerebrale nu pot fi încă explicate în totalitate de specialişti.Motivele pentru care neuronii mor sau modul în care se formează visele şi amintirile se numără printre tainele creierului pe care cercetătorii încă încearcă să le elucideze.

Până nu demult, nu existau echipamente suficient de performante pentru a studia cu acurateţe modul în care funcţionează creierul.

Mai citeşte şi:

Busola moralităţii din creier

„Se fac cercetări pentru a afla mai multe informaţii despre recuperarea funcţiilor motorii şi cognitive postlezional, despre regenerarea neuronală şi despre cancerele ţesutului nervos,  pentru înţelegerea funcţiei celulelor gliale şi utilizarea acestora în tratamentul neurologic şi pentru a înţelege maniera în care creierul operează şi procesează informaţiile", spune medicul Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Centrul de Excelenţă în Neuroştiinţe din Bucureşti.

De ce dormim şi visăm

Deşi există o serie de teorii care explică motivele pentru care dormim şi visăm, informaţiile sunt încă vagi şi nimeni nu ştie cu exactitate din ce sunt constituite visele, de ce le avem şi de ce trebuie să dormim atât de mult.

Specialiştii spun că somnul ajută la regenerarea celulară şi neuronală, dar dacă acesta este scopul, de ce creierul îşi continuă „munca"? „Somnul face parte din funcţia restaurativă cerebrală. Dormim pentru a putea avea un creier sănătos, care să funcţioneze la parametrii optimi. În timpul somnului are loc o procesare intensă a informaţiei, consolidarea memoriei şi adaptarea creierului pentru noi experienţe. O parte din fenomenele de procesare a informaţiei pot fi percepute şi conştientizate. Acestea sunt visele", explică dr. Radu Braga.

Cum se formează memoria

Nu avem informaţii complete nici în ceea ce priveşte modul în care se formează memoria, în care selectăm amintirile sau în care acestea dispar.

„Memoria este un proces extrem de complex şi de fascinant. Informaţia procesată de creier spre a fi memorată poate avea diferite calităţi dependente de analizatorul implicat în culegerea informaţiei respective (vizual, auditiv, tactil, gustativ-olfactiv). Pentru fiecare analizator există arii corticale specifice, unde informaţia este recepţionată şi procesată. Tot în aceste arii va fi şi memorată, însă pentru ca acest proces să se producă este necesară trecerea prin nişte paşi intermediari, cum ar fi perceperea emoţională a informaţiei, confruntarea informaţiei care trebuie memorată cu cea deja existentă şi somnul", precizează Radu Braga.

Care este diferenţa dintRe creier şi minte

Unde se termină creierul şi unde începe mintea? Sunt acelaşi lucru? Dar sufletul se află în creier? Ce se ascunde în spatele tuturor gândurilor şi sentimentelor noastre? De la folosofi la cercetători, cu toţii şi-au pus astfel de întrebări, dar răspunsurile rămân  subiective.

„Pentru a explica diferenţa dintre minte şi creier trebuie spus că informaţia are două surse pentru creier: externă (de la analizatori) şi internă (din memorie). Cortexul cerebral are o structură în mai multe straturi în care se găsesc neuroni care procesează informaţia. Diferitele tipuri de informaţii sunt integrate în ariile de asociaţie, iar în funcţie de necesităţile momentane (motivaţie), de experienţa anterioară, de conotaţiile emoţionale, sunt luate decizii care se transformă în gânduri şi în acţiuni", mai menţionează Radu Braga.

"În timpul somnului are loc o procesare intensă a informaţiei, consolidarea memoriei şi adaptarea creierului pentru noi experienţe."
Dr. Radu Braga
cercetător în neuroştiinţe