Te chinuie durerile de cap? Iată soluţiile!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul din doi români suferă de dureri de cap cel puţin o dată pe lună, iar femeile sunt mai afectate decât bărbaţii, arată cele mai noi statistici. Evitarea factorilor declanşatori şi urmarea unui tratament corect, stabilit în funcţie de tipul durerii, sunt măsuri cu ajutorul cărora cefaleea poate rămâne doar o amintire.

Poate că pare greu de crezut, însă durerea ne poate salva viaţa, ea fiind un semnal menit să avertizeze că ceva nu este în regulă în organism. Iar cefaleea se numără printre cele mai frecvente tipuri de dureri. Acest lucru este evidenţiat şi de un studiu realizat de Gfk România, care arată că 46 la sută din români se confruntă cel puţin lunar cu cefalee şi/sau cu migrene.

Citiţi şi:

5 obiceiuri care agravează durerile

Lavanda ne revigorează complet


Disconfortul este cel mai adesea localizat în zona frunţii, însă poate apărea şi pe toată regiunea capului ori în zona ochilor sau a tâmplelor. În plus, durerea poate fi asociată şi cu simptome precum ameţeli, creşterea tensiunii arteriale, stări de agitaţie sau tulburări de vedere. Specialiştii spun că durerile de cap pot fi declanşate şi/sau agravate de o diversitate de factori şi au mecanisme diferite de producere. De aceea, primul pas în stabilirea tratamentului este depistarea factorului favorizant. 
 
Pot fi cauzate de boli severe

Medicii grupează durerile de cap în două mari categorii: primare, care nu sunt cauzate de o problemă medicală, şi secundare, ce pot fi asociate cu alte afecţiuni, uneori severe, precum hemoragii cerebrale, tumori, meningită, hipertensiune arterială, encefalită, traume cerebrale, dar şi cu tulburări ale unor organe precum ficatul, de exemplu, cu boli infecţioase, oculare ori cu alergii.

Durerile de cap secundare pot apărea şi ca o consecinţă a consumului unor substanţe de tipul alcoolului, cofeinei, nicotinei, nitraţilor sau glutamatului de monosodiu. Intensitatea simptomului poate varia de la un simplu disconfort până la dureri de nesuportat.

Stresul, cel mai frecvent incriminat

Atunci când suntem stresaţi sau când ne confruntăm cu depresie ori cu anxietate, se întâmplă adesea să apară dureri de cap de tip tensional, declanşate de încordarea inconştientă a muşchilor umerilor şi gâtului. Potrivit studiului realizat de Gfk România, 33 la sută din persoanele care se confruntă cu dureri de cap susţin că episoadele sunt declanşate de stres.

O astfel de durere poate să dureze o jumătate de oră sau chiar o săptămână, însă, în general, nu este însoţită de alte manifestări. Durerea de cap de tip tensional apare şi în cazul persoanelor care nu dorm suficient, care urmează o dietă inadecvată sau care consumă băuturi alcoolice. Este bine să ştii că acest tip de durere nu este agravat de activitatea fizică.

Migrena poate dura de la 4 la 72 de ore

Durerile specifice migrenei sunt agravate de lumină, zgomot şi de mirosuri

image

Un alt tip de dureri de cap frecvente sunt migrenele. Durata unui episod de migrenă poate varia de la 4 la 72 de ore, persoanele predispuse către astfel de probleme confruntându-se, în medie, cu şase episoade pe lună. Specialiştii spun că migrenele apar mai frecvent în cazul femeilor, însă este greu de stabilit o cauză exactă a afecţiunii.

Astfel, unii dintre aceştia pun apariţia lor pe seama moştenirii genetice ori le asociază cu un dezechilibru al serotoninei din creier. De cele mai multe ori, în caz de migrenă, durerea este puternică, pulsatilă şi, de obicei, este localizată pe o parte a capului. În plus, pot apărea simptome precum greaţă, vărsături şi sensibilitate accentuată la lumină, zgomot şi la mirosuri.

În unele cazuri, migrena se manifestă cu aură, adică apare senzaţia de lumină colorată, strălucitoare, de pete negre sau linii în zig-zag, cu 5-20 de minute îna­intea declanşării durerii. O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care migrena cu aură apare la copii, un studiu recent asociind afecţiunea cu probleme cardiovasculare.

Mecanismul apariţiei durerilor

image

Durerile sunt de diferite tipuri, însă mecanismul care determină apariţia lor este relativ acelaşi. Astfel, stimulii dureroşi activează nociceptorii (un tip de receptori din creier), iar aceştia transmit semnalele dureroase către neuronii senzitivi din măduva spinării.
Aceştia, la rândul lor, eliberează glutamat (un excitant implicat în conexiunile neuronale). Apoi, semnalul este transmis către talamus, regiunea din creier responsabilă cu percepţia durerii, iar în cele din urmă către cortexul senzitiv. În acel moment, persoana devine conştientă de durere.

Când se impune un control

În momentul apariţiei durerilor de cap, în primul rând ar trebui să faci o analiză a propriului stil de viaţă (alimentaţie, activitate fizică, fumat, consum de alcool, regimul de somn, balanţa muncă-relaxare) şi să încerci să înlături acei factori care ar putea declanşa disconfortul. Totuşi, dacă durerile sunt puternice, persistă sau revin periodic,
este cazul să consulţi un medic.

Acelaşi lucru trebuie făcut şi dacă durerea de cap apare brusc sau dacă devine mai intensă atunci când tuşeşti, te întinzi în pat, după ce faci un efort fizic ori dacă este însoţită de greaţă, febră, slăbiciune, tulburări vizuale, de vorbire ori de comportament sau de tensiune musculară în zona cefei şi a gâtului. În plus, un consult medical trebuie făcut fără întârziere în cazul în care cefaleea a apărut în urma unei căzături sau a unui alt tip de traumă craniană.

Investigaţii recomandate

Pentru a stabili un diagnostic, în primul rând, medicul discută cu persoana în cauză pentru a afla când au apărut durerile de cap, cu ce intensitate, frecvenţă şi durată se manifestă şi dacă există simptome asociate. Apoi, se face o examinare neurologică şi, eventual, analiza sângelui, teste CT (computer tomograf), IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică) sau puncţie lombară, pentru a analiza lichidul cerebrospinal în cazul în care se suspectează meningită sau tuberculoză.

Specialistul nostru

Dr. Radu Braga
cercetător în neuroştiinţe Centrul de Excelenţă
în Neuroştiinţe,Universitatea de Medicină „Carol Davila", Bucureşti

Durerea de cap (cefaleea, cefalalgia) poate fi produsă de o multitudine de factori şi, în consecinţă, mecanismele care stau la baza apariţiei acesteia diferă în funcţie de cauză. Din acest motiv, în diagnosticul şi tratamentul cefaleelor pot fi interesate multiple specializări medicale. În prezent, se consideră că există trei categorii majore de cefalee: cefalalgiile primare, cefalalgiile secundare, nevralgiile craniene şi alte cefalalgii.

Cele primare includ migrenele, cefaleea tensională şi cefaleea cluster. Acestea nu prezintă risc vital, însă afectează serios calitatea vieţii. Cefalalgiile secundare sunt asociate cu o afectare structurală de la nivelul capului sau gâtului, existând numeroase cauze pentru acestea, precum traumatisme, boli vasculare,  alte afecţiuni cerebrale, administrarea unor medicamente, infecţii şi procese inflamatorii.

Atenţie

Durerile de cap devin cronice dacă apar periodic timp de trei luni

Măsuri eficiente de a combate cefaleea

Pentru o eficienţă maximă, şedinţele de acupunctură pot fi asociate cu remedii din plante

image

Aproximativ 90 la sută din românii care se confruntă cu dureri de cap apelează la medicaţie pentru a atenua disconfortul, iar restul de 10 la sută tratează cefaleea cu ajutorul remediilor naturiste, arată un studiu realizat de Gfk România. Specialiştii spun că medicamentele contra durerilor, de tipul aspirinei, paracetamolului, ibuprofenului sau algocalminului, sunt eficiente pentru a atenua disconfortul.

Totuşi, ţine cont de faptul că şi aceste medicamente trebuie administrate corect şi cu măsură. Astfel, de exemplu, în cazul paracetamolului nu se recomandă mai mult de trei pastile pe zi, timp de maximum cinci zile. De altfel, abuzul de astfel de medicamente poate fi chiar o cauză a apariţiei durerilor de cap. De aceea, specialiştii avertizează că tratamentul medicamentos al migrenelor trebuie administrat doar la recomandarea şi în dozajul prescris de medic.

În plus, medicaţia contra durerii nu tratează afecţiunea de bază, nefiind decât o soluţie de moment în cazul durerilor de cap secundare. De aceea, este indicat să fie consultat medicul mai ales dacă durerile de cap reapar după ce efectul analge­zicului a trecut. Pentru a combate cefaleea, medicul poate prescrie şi antidepresive sau anticonvulsivante, anxiolitice, medicamente din clasa barbiturice sau narcotice.

Plante, pentru dureri uşoare

Ceaiurile din muşeţel, tei, mentă sau din mărar pot atenua semnificativ durerile de cap. Prepară o infuzie din flori de muşeţel şi din flori de tei (câte două linguriţe din fiecare plantă la 750 ml de apă clocotită) şi ţine-o acoperită 20 de minute. Se bea câte o cană de trei ori pe zi. În aceeaşi cantitate poţi să bei şi ceai din mentă, melisă şi mărar (o linguriţă de amestec de plante la o cană cu apă clocotită).

De mare ajutor sunt băile în care se pune puţin ulei de levănţică sau compresele locale cu frunze de varză proaspătă, crestate şi zdrobite în prealabil. Benefic este şi să-ţi ungi fruntea cu cremă de gălbenele, în strat subţire, după care să aplici comprese cu bitter suedez, timp de două-patru ore. Aceste remedii au un efect sedativ asupra sistemului nervos şi de calmare a durerilor de cap.

Acupunctura poate ajuta

Acupunctura este indicată pentru a trata diverse tipuri de dureri, inclusiv cefaleea sau migrenele. Punctele de acupunctură corespunzătoare durerilor de cap sunt localizate pe toată suprafaţa corpului, acestea stabilindu-se în funcţie de cauza lor. Numărul şi durata şedinţelor de acupunctură variază în funcţie de fiecare caz, însă în general sunt recomandate zece şedinţe consecutiv. Pentru a potenţa efectele este indicat să se facă în paralel şi un tratament cu remedii din plante.

Trucuri pentru a evita migrenele

- Evită alimentele cu efect excitant şi fumatul. Ciocolata, cafeaua, brânzeturile fermentate şi băuturile alcoolice au un efect excitant asupra sistemului nervos, putând accentua simptomele. În plus, este indicat să limitezi fumatul, precum şi consumul de zahăr rafinat şi de grăsimi saturate ce se găsesc, de exemplu, în alimentele de tip fast-food, deoarece produc inflamaţii şi suprasolicită organismul. Consumă, în schimb, verdeţuri, fructe, cereale integrale, peşte, carne macră, soia, nuci şi produse lactate.

- Fă mai multă mişcare. Activitatea fizică stimulează producţia de endorfine, hormoni ce acţionează similar analgezicelor, modificând perceperea durerii la nivelul creierului. În plus, o plimbare în aer liber te ajută să-ţi odihneşti ochii, oboseala oculară fiind o altă cauză a apariţiei durerilor de cap.

- Odihneşte-te suficient. Stresul este principalul vinovat de apariţia migrenelor, iar pentru a-l combate este important să încerci să te odihneşti suficient. Ia pauze din când în când atunci când eşti la serviciu şi fă o scurtă plimbare. În plus, dacă suferi de migrenă, încearcă să te odihneşti într-o cameră cu lumină difuză, departe de orice fel de zgomot, deoarece ajută la calmarea durerii.

Terapii de ultimă oră 

Electroanalgezia

Dacă te confrunţi periodic cu dureri de cap, poţi constata o atenuare semnificativă a simptomelor cu ajutorul electroanalgeziei, numită şi electroterapie analgezică. Tehnica presupune aplicarea unor curenţi electrici de joasă frecvenţă asupra zonei dureroase, blocând transmiterea durerii către creier. Terapia trebuie urmată la recomandarea medicului, conform indicaţiilor acestuia.

Plasturii antiinflamatori

O altă metodă eficientă şi cu efecte adverse reduse prin care pot fi combătute durerile de cap sunt plasturii antiinflamatori. Ei se găsesc şi în farmaciile din România, iar cei care conţin capsaicină sunt recomandaţi chiar şi femeilor însărcinate. Aceasta deoarece ei eliberează treptat o substanţă pe bază de principii naturale.

Analgezice cu protecţie gastrică

Un nou tip de medicamente indicate pentru a calma durerile sunt cele de tipul COX inhibitorilor, care au un efect mai puţin nociv asupra stomacului decât antiinflamatoarele sau analgezicele clasice.

Operaţia pentru migrenă

Cercetătorii de la Centrul Medical al Spitalului Case din Cleveland, SUA, au dezvoltat un tip de intervenţie chirurgicală care ar putea împiedica reapariţia migrenelor. Operaţia constă în îndepărtarea unor grupe de muşchi din zona frunţii ori în cazul celor cu migrene în zona posterioară a capului, se înlocuieşte o porţiune din muşchiul care căptuşeşte nervul în cauză cu un ţesut moale. În urma testelor, a reieşit că intervenţia are o rată de succes de 88 la sută, unul din trei pacienţi spunând că durerea a dispărut în totalitate.

Specialistul nostru

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru
medic primar neurolog
Preşedintele Societăţii Române de Neurologie


Durerea de cap este un simptom ce impune un diagnostic cauzal, ce se stabileşte numai de medic după o examinare atentă. De aceea, terapia se face strict în contextul unui astfel de diagnostic. Tratamentele analgezice cu antiinflamatoare nesteroidiene pot fi utile într-o serie de forme de cefalee benignă fără potenţial evolutiv, în funcţie de particularităţile bolnavului: cauza cefaleei, toleranţă digestivă sau hepatică, interferenţe cu alte medicamente şi antecedente medicale.

Este recomandabil ca un astfel de tratament să se facă doar la indicaţia medicului şi pe un interval de timp cât mai scurt posibil, deoarece un tratament analgezic de lungă durată poate duce la reacţii adverse şi chiar la leziuni secundare, uneori severe.



Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite