Insomniile fură ani din viaţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul din trei adulţi are probleme de somn în mod frecvent şi stilul de viaţă modern, cu ritmul său alert, cu stresul şi cu alimentaţia dezechilibrată, „promite” să ne transforme într-o generaţie de insomniaci. Tulburările de somn ne dezechilibrează hormonii, ne cresc tensiunea arterială, ne slăbesc inima şi ne îngraşă.

Odihna insuficientă ne îmbolnăveşte

După 55 de ani, somnul vine mai greu. O arată statisticile care susţin că între 25 şi 40 la sută din persoanele care au peste această vârstă suferă de insomnii. De vină este melatonina, un hormon pe care epifiza îl secretă noaptea într-o cantitate tot mai mică pe măsură ce îmbătrânim.

Însă, în mod surprinzător, nici la copii şi nici la adolescenţi situaţia nu este mai bună în ceea ce priveşte durata şi calitatea somnului. Specialiştii Universităţii „Tel Aviv" din Israel au calculat recent că, faţă de acum 30 de ani, copiii dorm cu o oră mai puţin.

În cazul lor, de vină este nu organismul, ci stilul de viaţă: responsabilităţile şcolare tot mai numeroase, televizorul, calculatorul, lipsa unei ore fixe de culcare, dar şi sosirea părinţilor acasă la ore târzii şi dorinţa acestora de a petrece timp cu copiii.

Insomnia cronică dereglează hormonii...

De durata şi de calitatea somnului depind toate celulele organismului. Noaptea, corpul nostru „fabrică" hormoni. Dacă nu dormim suficient, apar dezechilibre hormonale care afectează, de exemplu, funcţia tiroidei (favorizând hipertiroi­dia) sau capacitatea organismului de a utiliza insulina, iar prin acest mecanism se poate instala diabetul zaharat.

Tot noaptea, organismul secretă cortizol, hormonul care influenţează răspunsul organismului la stres şi care, în cantităţi reduse, ne diminuează rezistenţa în faţa situaţii­lor tensionate. Dezechilibrele hormonale induse de insomnii pot să favorizeze şi depresia. În timpul somnului sunt activaţi, de asemenea, hormonii de creştere, care asigură regenerarea celulelor şi care încetinesc astfel procesul de îmbătrânire.

... afectează activitatea creierului

Nu doar sforăitorii  au un somn de slabă calitate, ci şi partenerii lor



Noaptea, creierul procesează şi stochează toate informaţiile primite peste zi. Dacă este privat de somn, va fi afectată funcţia de memorare. Neurologii Institutului Olandez de Neuroştiinţe au observat chiar că insomnia cronică micşorează cantitatea de materie cenuşie dintr-o zonă a creierului implicată în funcţia de memorare.

Mai mult, cercetătorii americani de la Universitatea „Berkeley" din California au arătat, cu ajutorul tehnicilor imagistice, că două zile întregi fără somn modifică semnificativ conexiunile cerebrale. În cazul copiilor, insomniile pot să afecteze permanent dezvoltarea cognitivă. Un copil de clasa a V-a care pierde noapte de noapte o oră de somn are performanţe şcolare similare cu cele ale unui copil de clasa a III-a.

... şi slăbeşte inima

Frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială scad în mod normal pe timpul nopţii. Însă trezirile repetate disturbă acest mecanism, favorizând hipertensiunea, care este un important factor de risc pentru afecţiunile cardiovasculare.

Cei care dorm cu numai o oră mai puţin decât este normal (minimum 7 ore) pe noapte, pe o perioadă de cinci ani, au un risc cu 37 la sută mai mare de a face hipertensiune arterială, au calculat oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea „Chicago".

Nici dormitul prea mult nu este bun

Suntem programaţi genetic să respectăm un ritm veghe-somn, în care timpul alocat dormitului se încadrează, la adulţi, într-un interval de şapte-nouă ore. Persoanele care simt nevoia să doarmă mai mult de atât, timp de cel puţin o lună, pot suferi de o tulburare a somnului numită hipersomnie.

Somnolenţa apare la ele frecvent în timpul zilei, chiar dacă au dormit suficient noaptea. Hipersomnia, care este mult mai puţin frecventă decât insomnia, a fost asociată de specialişti cu un risc crescut de obezitate, de diabet şi de boli cardiovasculare.

Mai ales bărbaţii sunt somnambuli

La vârste adulte, mai mulţi bărbaţi decât femei au episoade de somnambulism, dar nu se ştie de ce există această diferenţă. Unele studii au arătat o înclinaţie crescută a bărbaţilor spre comportamente violente în timpul acestor episoade. Somnambulismul îi afectează pe copii într-o măsură mult mai mare decât pe adulţi şi aceasta pentru că tulburarea de somn este cauzată de o eroare a sistemului nervos central, care la copii nu este maturizat.

În jurul vârstei de 12 ani apar cele mai multe episoade de somnambulism. Riscul de somnambulism este de zece ori mai mare în cazul în care în familie există o rudă de gradul întâi cu această tulburare de somn. Stresul, insomnia, oboseala, febra, deficitul de magneziu, tranchilizantele şi antidepresivele pot să favorizeze mersul în somn.

Cum afectează sănătatea tulburările de somn

-Inima: hipertensiune arterială, frecvenţă cardiacă mare
-Creierul: probleme de memorie, depresie, irascibilitate, capacitate scăzută de concentrare
-Greutatea: obezitate
-Pancreasul: diabet zaharat
-Sistemul imunitar: imunitate scăzută

Problemele de somn, moştenite

Aproape o treime din persoanele care suferă de insomnie au moştenit această suferinţă de la unul dintre părinţi, de obicei de la mamă, potrivit unor cercetări. Componenta genetică a fost observată la gemenii monozigoţi, ambii afectaţi de insomnie.

Mai mult, se pare că genele care dictează instalarea insomniei sunt responsabile şi de depresie şi de anxietate, aceste probleme influenţându-se unele pe celelalte.

Insomnia poate fi provocată şi de boli precum astmul, obezitatea, hipertiroidismul, bolile cardiovasculare, de variaţiile hormonale de dinaintea menstruaţiei, din sarcină şi de la menopauză, de anumite medicamente şi de alcoolul în exces.

Specialistul nostru
Prof. dr. Florin Mihălţan

preşedintele Societăţii
Române de Pneumologie


Apneea în somn are o frecvenţă de 4-6 la sută în rândul sexului masculin şi de 2-4 la sută în rândul celui feminin. La copii, frecvenţa este de 0,5 la sută. Există două stadii de somn superficial şi alte două de somn profund, toate în cadrul unor cicluri repetitive în care la sfârşit se regăseşte o perioadă foarte scurtă, de 1-3 minute, de somn cu vise şi cu relaxare totală a musculaturii, numită fază REM.

Această fază a somnului poate fi puternic afectată de pauzele respiratorii care caracterizează apneea în somn. În timpul acestor pauze, persoana respectivă doarme superficial, nu se odihneşte şi, practic, nu se recuperează.

Ea va rămâne cu un deficit de somn care se va manifesta prin somnolenţă în timpul zilei. Şi alte boli respiratorii, precum astmul bronşic sau emfizemul, afectează odihna, prin respiraţia dificilă şi prin crizele de sufocare.

Frecvenţă

Vara, insomniile sunt cauzate de căldură şi de umiditatea mare.

Aşa nu vei mai avea nopţi albe!

image
image

Aparatul care tratează sforăitul trebuie folosit şi acasă, pe o perioadă mai lungă de timp



Deficitul de somn nu trebuie tratat de la bun început cu medicamente. O problemă de somn trecătoare poate fi uşor remediată dacă ne asigurăm condiţii bune de dormit şi dacă renunţăm la obiceiurile care strică odihna. Foarte important este să avem aer curat în dormitor şi pentru aceasta ar trebui să aerisim camera timp de cel puţin o jumătate de oră seara, dar şi să menţinem o temperatură de 21 de grade Celsius, optimă pentru dormit.

Renunţă la calculator şi la televizor dacă le ţii în dormitor şi evită activităţile fizice şi intelectuale solicitante înainte de culcare, dar şi disputele cu cei din jur, pentru că agitaţia nu te va lăsa să dormi bine. Cina se ia întotdeauna cu cel puţin două ore înainte de culcare şi nu trebuie să conţină grăsimi, alimente hipercalorice şi produse cu cofeină sau să fie „stropită" cu alcool.

O regulă foarte importantă pentru alungarea insomniilor este ora fixă de culcare şi de trezire. În acest mod, ne vom putea crea reflexul de somn. Pentru a ne obişnui cu aceeaşi oră de culcare (specialiştii recomandă ora 22.00, cel mult 23.00), am putea crea un ritual constant: un duş cald (apa trebuie să aibă maximum 37 de grade Celsius), un ceai din plante cu efect calmant, spălarea dinţilor, lecturarea câtorva pagini dintr-o carte şi apoi stingerea luminii.

Tratamentul trebuie să ţină cont de cauză

Dacă am luat aceste măsuri pentru un somn bun, dar insomnia persistă, este foarte important să descoperim cauza şi, în funcţie de aceasta, să urmăm un tratament. În foarte multe cazuri, vinovate pentru tulburarea de somn sunt stresul şi anxietatea. În aceste cazuri, insomnia se tratează mai bine prin tehnici de relaxare, cu remedii naturale sau, în cazurile mai serioase, cu medicamente anxiolitice.

În alte situaţii, problema de somn are la origine o suferinţă fizică precum astmul, hipertensiunea arterială, artrita sau hipertiroidismul. Un tratament corect al acestor afecţiuni va atenua insomniile. Ele pot apărea şi ca efect secundar al unor medicamente. Înlocuirea acestora cu alte tratamente care nu au astfel de efecte nedorite alungă problemele de somn.

Somnifere, dar nu fără riscuri

Tot mai mulţi insomniaci, tot mai multe medicamente pentru ei. Cea mai veche şi cea mai cunoscută clasă de medicamente pentru insomnii este cea a barbituricelor. Ele se prescriu tot mai puţin, deoarece provoacă dependenţă, sunt toxice în doze mari, interacţionează cu foarte multe medicamente şi, deşi destul de rar, dau reacţii alergice cutanate foarte grave.

Benzodiazepinele sunt prescrise mai frecvent, şi aceasta datorită efectului anxiolitic asociat celui sedativ, ceea ce le recomandă cu predilecţie persoanelor cu insomnii cauzate de stres şi de anxietate, foarte frecvente astăzi. Ca şi barbituricele, ele creează dependenţă.  

Top 5 remedii naturale pentru insomnii

1 Decoct de valeriană. Este planta cu cel mai puternic efect sedativ. Fierbe o linguriţă de rădăcină mărunţită de valeriană (o găseşti în magazinele PLAFAR) în 250 ml de apă, timp de zece minute. Se strecoară bine decoctul şi se bea cu o jumătate de oră înainte de culcare.

2 Masaj cu ulei de muşeţel. Această plantă are efect calmant şi este indicată îndeosebi în cazul insomniilor cauzate de stres şi de anxietate. Înainte de culcare, masează cu acest ulei tâmplele, fruntea şi ceafa.

3 Infuzie de păducel. Acest remediu este indicat în special vârstnicilor cu insomnii. Se prepară dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă. Se infuzează zece minute şi se bea seara.

4 Tinctură de lavandă. Se administrează câte 10-20 de picături de două-trei ori pe zi, între mese. Tinctura poate fi folosită şi pentru masarea tâmplelor, seara.

5 Băi cu flori de tei. Amestecă într-un săculeţ de pânză două linguri de flori de tei cu alte două linguri de lavandă, apoi pune săculeţul în cada cu apă caldă, înainte de culcare. Stai în baia de plante 20-30 de minute.

Unde te poţi trata

Somnambulismul, insomniile, hipersomnia, apneea în somn şi sindromul de rezistenţă a căilor aeriene superioare (afecţiune în care fluxul de aer inspirat întâmpină un grad de rezistenţă la trecerea prin căile aeriene superioare) se diagnostichează şi se tratează eficient în laboratoarele de somnologie, care există în prezent în majoritatea spitalelor de pneumologie şi/sau judeţene din România.

Somnologia, medicina somnului, studiază aspectele normale şi patologice ale somnului şi permite diagnosticul tuturor tulburărilor de somn. Cu ajutorul specialiştilor în somnologie, pot fi prevenite complicaţiile grave pe care le dau.

Pastile cu melatonină

În ultimii ani, medicamentele cu melatonină au devenit tot mai populare printre insomniaci. Ele sunt indicate vârstnicilor care suferă de insomnie primară, adică acea formă a insomniei care nu este cauzată de o boală, de stilul de viaţă sau de o problemă psihologică.

Melatonina sintetică se eliberează progresiv, mimând ritmul natural în care organismul o secretă. Faţă de somnifere, aceste pastile induc somnul într-un timp mai scurt, au mai puţine efecte secundare şi reglează ritmul circadian. Pastilele se iau doar la indicaţia medicului.

Recomandare editorială

Cartea „Noapte bună, insomnie! Un program fără medicamente dezvoltat la Facultatea de Medicină Harvard" este utilă persoanelor cu tulburări ale somnului care nu vor să recurgă la pastile.

Autorul, Gregg D. Jacobs, el însuşi un fost insomniac, propune cititorilor săi tehnici de relaxare, de gândire pozitivă şi o serie de obiceiuri sănătoase care induc somnul. Editura Trei, preţ: 27 lei

Specialistul nostru
Dr. Ruxandra Constantina

medic de familie
competenţă în apifitoterapie
reflexoterapeut


Acupunctura este deosebit de utilă în tratarea insomniei, în special a celei care apare pe fondul stresului sau suprasolicitării fizice şi psihice. Prin intermediul acestei terapii, se urmăreşte reechilibrarea ciclului energetic cerebral şi a metabolismului bazal. Reflexoterapia poate fi şi ea utilă în tratarea insomniei.

Efectua­rea unui masaj reflexogen de către un specialist, la nivelul unor puncte specifice, ajută la detoxifierea organismului şi la îndepărtarea tensiunilor fizice şi psihice, calmează, relaxează, creşte aportul de oxigen şi de substanţe nutritive către zonele deficitare şi reglează metabolismul.

Uleiurile volatile sunt, de asemenea, aliaţi de nădejde în lupta cu insomnia. Acţiune calmantă şi sedativă au uleiurile de măghiran, lavandă, roiniţă şi de valeriană.

Bine de ştiut

Datorită conţinutului de melatonină, strugurii roşii reglează ritmul veghe-somn.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite