În ce măsură poate stresul să provoace cancer

Ritmul modern de viaţă poate influenţa nu doar apariţia acestei maladii, ci şi evoluţia ei, după cum au arătat mai multe studii. Stresul slăbeşte sistemul imunitar şi scade rezistenţa organismului la boli, inclusiv la anumite forme de cancer, atrag atenţia specialiştii.

Între stres şi cancer există o relaţie complexă, nu întru totul desluşită de specialişti până în prezent. Ceea ce se ştie cu certitudine este că stilul de viaţă alert pe care mulţi dintre noi îl au influenţează indirect riscul de cancer, prin obiceiurile nesănătoase pe care le adoptăm. O persoană stresată are tendinţa de a mânca excesiv sau poate recurge la vicii care, aparent, îi induc relaxarea, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau chiar de droguri. Toţi aceştia sunt factori de risc pentru cancer.

Citiţi şi:

Bolnavii de cancer din Cluj reintegraţi pe banii Europei
Forme de cancer care atacă la vârste fragede

Favorizează formele virale

Însă aceasta nu este singura legătură pe care oamenii de ştiinţă au făcut-o între stres şi cancer. Mai multe studii au demonstrat că stresul cronic, mai exact hormonii eliberaţi în situaţiile stresante, adrenalina şi cortizolul, suprimă mecanismele de apărare ale organismului, făcându-ne vulnerabili în faţa bolilor, inclusiv în faţa cancerului. Însă nu în faţa tuturor formelor de cancer, ci doar a celor care au la origine infecţii virale, cum sunt sarcomul Kaposi (asociat cu virusul HIV) şi anumite forme de limfom. Deşi legătura nu a fost încă foarte clar explicată, unii cercetători susţin că stresul creşte şi susceptibilitatea la infecţia cu HPV (papilomavirusul uman), care, la rândul său, este asociată cu cancerul cervical, precum şi susceptibilitatea la infecţia cu virusul Epstein-Barr, asociat cu două forme de cancer: limfomul Burkitt şi carcinomul nazofaringial.

Poate contribui la apariţia unor mutaţii

Stresul cronic poate modifica activitatea unor gene cu rol esenţial în mecanismul de apărare a organismului împotriva cancerului. „Gena p53 sau «gardianul genomului», cum a fost numită, are o funcţie crucială în acest mecanism de apărare. Ea poate suferi modificări la capătul cărora apar mutaţii succesive ce au ca finalitate apariţia cancerului. O serie de studii au arătat că stresul poate contribui la aceste modificări, însă cercetările în această direcţie nu sunt foarte bine fundamentate", spune dr Florin Băcanu, medic oncolog la Spitalul „Sf. Maria" din Bucureşti.

Se pare că stresul cronic influenţează nu doar apariţia cancerului, ci şi evoluţia acestuia la persoanele deja diagnosticate cu cancer. Prin acelaşi mecanism de slăbire a sistemului imunitar, stresul poate favoriza creşterea tumorilor şi răspândirea celulelor tumorale în organism.

Este greu de contorizat

În ultimii 30 de ani, numeroşi cercetători şi-au concentrat atenţia asupra legăturii dintre stres şi cancer. S-au confruntat însă întotdeauna cu o problemă: stresul este greu de separat de alţi factori fizici şi emoţionali asociaţi cu un risc crescut de cancer. De exemplu, fumatul şi consumul de alcool, dar şi factori biologici precum ­îna­intarea în vârstă, istoricul familial de cancer şi surplusul ponderal sunt adesea asociaţi cu apariţia bolii, iar cercetătorii au întâmpinat dificultăţi în a izola efectele acestora de cele ale stresului în sine.

De asemenea, s-a dovedit dificil de contorizat şi nivelul de stres al fiecărui participant la studiu. „Unele persoane sunt mai sensibile la efectele stresului în comparaţie cu altele, iar acest lucru face dificil de contorizat impactul pe care stresul îl are asupra sănătăţii", explică dr. Florin Băcanu.