De ce dau greş dietele celebre

Înfometarea, dieta disociată şi cea hipoglucidică sunt printre cele mai nocive metode de slăbire, spun medicii nutriţionişti. După succesul primelor zile de restricţii, dietele drastice au efect de bumerang, ducând la recuperarea kilogramelor date jos cu atâtea sacrificii. 

Persoanele care vor să piardă în greutate consideră normal să facă sacrificii pentru a obţine rezultatele dorite. Majoritatea urmăresc să „vadă" efectele rapid, aşa că se înfometează sau apelează la metode drastice, uneori chiar cu acordul unor aşa-zişi „specialişti", care, de fapt, nu sunt nici medici, nici biochimişti. Iar atunci când se îngraşă la loc se demotivează şi îşi pierd încrederea în şansele lor de reuşită.
De fapt, dietele stricte sunt percepute de organism ca o agresiune la care acesta se adaptează prin mecanisme proprii. Iar unul dintre ele este chiar refacerea depozitelor de grăsime.

Citiţi şi:

Cât apelează românii la nutriţionist pentru a slăbi?

Factori care ne împiedică să slăbim

„De cele mai multe ori, nu lipsa voinţei de a mai ţine o dietă este cauza eşecului dietei, ci dieta însăşi. Aşa cum organismul se reface după o boală care a dus la slăbire, la fel se adaptează pentru a recupera kilogramele pierdute în mod nesănătos. De aceea, curele de slăbire prost conduse devin adevărate cure de îngrăşare", atrage atenţia medicul specialist nutriţionist Adrian Copcea de la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca.

Slăbesc organismul

Potrivit medicului nutriţionist, cele mai periculoase metode de slăbit sunt înfometarea, dieta disociată şi cea hipoglucidică nesupravegheată medical. „Toate aceste metode dau rezultate pe termen scurt, în sensul scăderii în greutate, dar pe termen lung nu doar că duc la recuperarea kilogramelor pierdute, ci se asociază cu alterări severe ale funcţiilor organismului, începând cu metabolismele şi cu funcţionarea tubului digestiv, în special a colecistului (vezica biliară)", atrage atenţia medicul.

De exemplu, dietele hipoglucidice ţinute „după ureche" privează organismul de o importantă sursă de energie şi duc la oboseală şi la senzaţie de foame permanentă. Acestea constau în eliminarea cerealierelor din alimentaţie (pâine, orez, cartofi sau paste făinoase). Potrivit specialiştilor, în acest caz, organismul îşi consumă rezervele de glicogen, iar apoi „mănâncă" din proteine, moment în care se observă reducerea masei musculare. De-abia în ultimă instanţă, organismul „atacă" rezervele de lipide.

Greutatea oscilantă, rodul exceselor

Efectul de bumerang sau de yo-yo apare pentru că organismul uman are un metabolism bazal (în condiţii de repaus) care funcţionează după reguli clare. În plus, corpul nostru este programat genetic să lupte pentru supravieţuire. Acest lucru face ca, în perioadele prelungite de înfometare, organismul să economisească puţinele resurse pe care le primeşte şi să-şi facă rezerve pentru zile şi mai „negre". Din acest motiv, deşi mâncăm în continuare puţin, totul se depune sub formă de grăsime.

Atenţie la combinaţiile alimentare!

Regimul disociat constă în consumul unui singur tip de alimente într-o zi: de exemplu, luni - lactate, marţi - legume, miercuri - carne etc. Avantajul dietei disociate este că oferă rezultate în timp scurt, fără înfometare. Totuşi, potrivit medicilor nutriţionişti, lipsa de varietate în decursul a 24 de ore este nefirească şi privează organismul de nutrienţi esenţiali funcţionării normale. Tocmai de aceea, dieta este greu de ţinut şi este responsabilă atât de des de efectul de bumerang.

Putem înlocui dieta disociată pe zile cu un mod mai atent de combinare a alimentelor la aceeaşi masă. Astfel, este recomandat să evităm consumarea simultană a glucidelor (paste făinoase, cartofi, orez, pâine) cu proteine sau cu lipide de origine animală (carne, brânzeturi). Oricare dintre aceste categorii de alimente se combină corect cu legume proaspete, sub formă de salate, sau fierte.

Porţiile mici, soluţie la îndemână

Metoda corectă de slăbire se stabileşte de medic în funcţie de vârstă, de sex şi de nevoile calorice. Acelaşi regim nu dă neapărat rezultate la persoane diferite sau în momente diferite din viaţa aceleiaşi persoane. „Intervenţii simple se pot realiza şi fără sprijinul medicului nutriţionist, de exemplu, prin consumul unor porţii mici din toate grupele de alimente şi prin înlocuirea deplasării cu autoturismul cu mersul pe jos măcar două-trei ore pe săptămână", completează medicul nutriţionist Adrian Copcea.