Condiţii pentru a deveni părinţi cu bani de la stat

Cuplurile care au nevoie de fertilizări in vitro pot depune, începând cu 1 iunie, dosarul pentru a intra în programul Ministerului Sănătăţii.Criteriile de includere în program sunt similare cu cele din restul ţărilor europene. Dezavantajos este că se asigură gratuit o singură fertilizare.

Mult aşteptatul program pentru cuplurile care nu pot concepe copii altfel decât prin fertilizare in vitro (FIV) va demara de la 1 iunie, cu un buget de 4 milioane de lei pentru acest an. Aceşti bani, estimează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (M.S.), vor acoperi aproximativ 800 de proceduri. Programe similare există în majoritatea ţărilor europene, inclusiv în Bulgaria, de mai bine de un an. „La noi nu există statistici privind numărul de cupluri care ar avea nevoie de o astfel de procedură, dar cele internaţionale arată că un cuplu din şase are probleme de fertilitate, ceea ce înseamnă, raportat la populaţia activă sexual din România la această dată, că între 15.000 şi 18.000 de cupluri întâmpină dificultăţi la procreare.

Citiţi şi:

Primele fertilizări in vitro decontate de Ministerul Sănătăţii din România vor avea loc la Cluj, cel mai probabil în august

Nu toate au nevoie de FIV, în multe cazuri fiind necesare proceduri mai simple, precum inseminarea artificială", spune Elena Miclea, reprezentant al Asociaţiei „S.O.S. Infertilitatea", care a depus numeroase petiţii la M.S. în trecut pentru a demara acest program. Un reprezentant al acestei organizaţii nonguvernamentale va face parte din comisia care va evalua dosarele solicitanţilor de fertilizări in vitro gratuite.

O singură procedură decontată

Ministerul Sănătăţii va susţine financiar o singură fertilizare in vitro de cuplu, indiferent dacă a mai existat sau nu o asemenea încercare. În Marea Britanie este acoperită tot o singură procedură şi există liste de aşteptare din această cauză, în vreme ce în Bulgaria sunt asigurate trei FIV, în Ungaria cinci, iar în Belgia, şase. Israel se situează cel mai bine din acest punct de vedere, căci bugetul de stat acordă un număr nelimitat de proceduri pentru conceperea primilor doi copii.

Însă există şi state care nu finanţează nicio fertilizare in vitro: Elveţia, Polonia şi Irlanda. „Chiar şi în aceste condiţii, programul este bine-venit, dacă ne gândim că, în urmă cu trei ani, autorităţile medicale din România nu considerau infertilitatea o boală. Acesta este un program-pilot şi este un început. În ceea ce priveşte criteriile, noi am înaintat un document prin care sugeram cum ar trebui selectate cuplurile. În mare parte, ele corespund propunerilor noastre. Am fi vrut şi un criteriu social, care să vizeze cuplurile defavorizate financiar", declară Elena Miclea.

Iată care sunt criteriile de includere în program:

- Vârsta femeii - între 24 şi 40 de ani. „În majoritatea ţărilor există limitări de vârstă, care variază de la 38 la 42 de ani. Peste 40 de ani, şansele de a concepe prin FIV coboară drastic de la 28,2% la 9%", a explicat prof. dr. Szabo Bela, şeful secţiei de Obstetrică-ginecologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş şi coordonatorul Programului de fertilizare in vitro.
- Cel puţin un membru al cuplului trebuie să deţină cetăţenie română şi să aibă domiciliul stabil în România.
- Cel puţin un membru al cuplului este obligat să deţină statutul de asigurat de minimum 24 de luni.
- Cuplul trebuie să fie căsătorit de cel puţin doi ani. „În cazul unui cuplu fără probleme medicale, şansa de a concepe un copil este de 25% în prima lună şi de 80% în primul an. Nici în străinătate nu se investighează infertilitatea mai devreme de un an şi jumătate. Noi am decis că doi ani este potrivit", a explicat prof. dr. Szabo Bela.
- Niciunul dintre membrii cuplului nu trebuie să aibă un copil în viaţă. „Deocamdată, vrem să susţinem cuplurile care au cea mai mare nevoie de fertilizare in vitro. Dacă rata de succes privind natalitatea va fi bună, vom extinde programul şi la alte categorii", potrivit prof. dr. Szabo Bela.
- Rezerva ovariană trebuie să fie în limitele normale. Ea trebuie probată prin testarea FSH (hormon de stimulare foliculară) sau AMH (hormon anti-mullerian), care arată dacă femeia mai are rezervă de ovocite. Fiecare femeie se naşte cu o asemenea rezervă, care se epuizează la un moment dat şi conceperea nu mai este posibilă cu ovocite proprii, chiar dacă sunt stimulate hormonal. Nici chiar dozele mari de hormoni nu sunt eficiente.
- Nu sunt acoperite procedurile efectuate cu ovocite sau cu spermă de la donatori ori cele care presupun utilizarea unei mame-surogat.
- Indicele de masă corporală (IMC, raport între vârstă, înălţime şi greutate) al femeii trebuie să fie între 20 şi 30. Acest criteriu este utilizat în majoritatea ţărilor care au un astfel de program, întrucât s-a demonstrat că greutatea are un impact foarte mare asupra şanselor de concepere. Femeile cu un IMC mai mic de 20 sunt considerate anorexice şi au un risc crescut de a nu putea „duce" o sarcină, iar cele obeze necesită de două ori mai multe proceduri pentru a reuşi să conceapă, potrivit studiilor.

2/3 din cupluri s-ar încadra în aceste criterii, susţin specialiştii.

Care este traseul dosarului

Cuplul care are nevoie de FIV trebuie mai întâi să aleagă spitalul în care doreşte să efectueze procedura, iar medicii unităţii medicale vor completa dosarul, urmând să depună o copie a acestuia la M.S. Comisia care analizează dosarele va fi formată din doi ginecologi, un urolog, un reprezentant al M.S. şi un reprezentant al societăţii civile, respectiv al Asociaţiei „S.O.S. Infertilitatea". În dosarul ce ajunge la membrii comisiei sunt specificate doar iniţialele solicitanţilor şi un număr de ordine.

Clinicile private, reţinute în a participa

În acest moment, doar două spitale vor derula Programul naţional FIV: Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Prof. Dr. „Panait Sârbu" („Giuleşti") şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj.

Cele 17 clinici private acreditate pentru a efectua FIV au libertatea de a decide dacă vor accesa programul. Există însă o condiţie: ele nu trebuie să perceapă cuplului alţi bani pentru a efectua FIV. Ele trebuie să se încadreze în cei 1.200 de euro (5.040 lei) rambursaţi de M.S., la care se mai adaugă 300 de euro, care vin ca o „bonificaţie" dacă se naşte un bebeluş în urma procedurii.  Autorităţile solicită clinicilor private să depună la dosar o declaraţie prin care se angajează să nu recurgă la coplată.

Reprezentanţii clinicilor private sunt rezervaţi în ceea ce priveşte accesarea programului, întrucât nu au fost încă întocmite şi publicate normele de aplicare, prin care se precizează exact ce anume acoperă cei 1.200 de euro. Până acum, costul fertilizărilor trebuia suportat de cupluri chiar şi în cele două spitale publice (şi singurele) acreditate. La Maternitatea Giuleşti, de exemplu, preţul unei proceduri este de aproximativ 1.400 de euro.

„Aceşti bani sunt meniţi să acopere costurile de laborator ale procedurii, nu şi pe cele de personal medical, de spaţiu, de spitalizare şi ecografiile, care sunt suportate de bugetul de stat. În clinicile private, banii trebuie să acopere totul. La noi, un pachet FIV standard ajunge la suma de 2.300 de euro", spune medicul primar obstetrică-ginecologie Laura Dracea, cu supraspecializare FIV şi directorul medical al Clinicii Gynera din Bucureşti, una dintre unităţile private acreditate pentru FIV.

Sceptică în privinţa rentabilităţii accesării programului este şi medicul Cezara Bucur, director medical al Clinicii Dacia Medical Center din Bucureşti. „Preţul consumabilelor nu poate fi mai mic de 700 de euro pentru o fertilizare. La acestea se adaugă cheltuielile cu personalul medical, cu spaţiul, ca să nu mai vorbim de amortizarea investiţiei în echipamentele de laborator. Este puţin probabil ca suma rambursată de M.S. să acopere aceste costuri", crede dr. Cezara Bucur.

Cuplul dă şi bani din buzunar

Pentru a intra în Programul de fertilizare, cuplul trebuie să aibă la dosar un set de analize, majoritatea nedecontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: spermogramă, testul pentru măsurarea hormonilor FSH sau AMH şi analizele standard care se efectuează înainte de o sarcină. Acestea costă peste 1.500 de lei. Dacă dosarul este aprobat, cuplul trebuie să plătească şi tratamentul de stimulare ovariană, ce se face înaintea procedurii. El costă între 700 şi 2.000 de euro.

"Este greu să dovedeşti după un an că un copil s-a născut prin procedura efectuată de tine şi să primeşti cei 300 de euro."
Dr. Laura Dracea
Clinica Gynera din Bucureşti

Citiţi mâine în „Adevărul Sănătate"

- Dosar: Nu lăsa oboseala să facă parte din viaţa ta!
- Care dintre obiceiurile moderne duc la epuizare
- Ce consecinţe poate avea suprasolicitarea
- Trucuri la îndemână pentru a ne recăpăta energia
- REPORTAJ: Cum se fac în România studiile de validare a medicamentelor
- O enzimă promite tinereţe fără bătrâneţe
- Dermatita seboreică se agravează la începutul primăverii
- Ce trebuie să ştii despre laxative
- Remedii care ne protejează de alergii
- De ce sunt mai bune cerealele integrale
- Certurile din familie afectează dezvoltarea copiilor