Ce riscăm dacă neglijăm gingivita

Boala reprezintă un risc pentru cei cu defecte cardiace, dar şi pentru persoanele sănătoase. Răspunsul organismului la bacteriile şi la inflamaţia persistentă de la nivelul gingiei afectează sistemul cardiovascular.

Dacă îţi sângerează gingiile atunci când te speli pe dinţi sau când foloseşti aţa dentară, este foarte posibil să suferi de gingivită. Boala gingiilor inflamate evoluează fără durere şi, din acest motiv, este de multe ori ignorată de cel afectat.

Citiţi şi:

Tratamentul corect previne complicaţiile diabetului zaharat
Ciupercile combat anxietatea

În majoritatea cazurilor, gingivita nu produce complicaţii, dacă este ţinută din timp sub control, respectând indicaţiile medicului. Neglijarea ei, dar şi funcţionarea deficitară a sistemului imunitar, precum şi situaţiile în care boala răspunde prost la tratament pot duce la parodontopatie şi, de aici, la alte boli.

Fumatul și sarcina, factori favorizanţi

Parodontopatia este o afecţiune gravă, în care rădăcina dintelui este dezgolită, apare puroi la acest nivel, iar dinţii devin mobili. „Sunt mai expuşi riscului de face boala fumătorii, cei care suferă modificări hormonale importante, cum ar fi în sarcină, la pubertate sau la menopauză, dar şi cei cu un sistem imunitar deprimat, care nu poate stopa înmulţirea bacteriilor la nivelul dintelui şi gingiei", explică medicul stomatolog generalist Beatrice Pop de la clinica Lyrdent din Bucureşti.

Toxinele şi inflamaţia atacă vasele

Boala parodontală se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Studiile au arătat că persoanele cu aceste afecţiuni au niveluri sanguine crescute de endotoxine, fragmente bacteriene care stimulează sinteza unei proteine inflamatorii, proteina C reactivă.

Aceasta se asociază cu un risc de îngroşare a pereţilor arteriali, crescând predispoziţia la ateroscleroză şi la hipertensiune arterială. De asemenea, boala se asociază şi cu un risc crescut de accident vascular cerebral de tip ischemic, mai ales în rândul bărbaţilor cu vârste sub 65 de ani, arată studiile.

Pentru prevenirea bolii, se recomandă un periaj corect după fiecare masă şi folosirea aţei dentare şi a unei ape de gură antiseptică şi antiplacă. „Detartrajul şi periajul profesional la interval de 3-4 luni sunt importante, iar în unele cazuri medicul poate prescrie anumite antibiotice aplicate local sau pe cale generală", menţionează medicul stomatolog.

Boala gingivală mai avansată se poate trata prin planare radiculară (îndepărtarea tartrului supra- şi subgingival), precum şi prin metode chirurgicale, care se impun pentru remodelarea şi grefarea gingiei şi extracţia dinţilor mobili.

Suprainfectare În caz de imunitate scăzută

Tratamentul chirurgical poate determina bacteriemie (creşterea numărului de bacterii în sânge), tocmai de aceea este însoţit de administrarea unui tratament cu antibiotice.

„Persoanele care prezintă un risc major în caz de bacteriemie sunt cele cu sistemul imunitar deprimat, pacienţii cirotici, pacienţii cu defect cardiac congenital sau cu defecte valvulare, cu endocardită bacteriană ori cu proteze articulare", completează medicul stomatolog. Află toate secretele danturii perfecte în suplimentul „Adevărul Sănătate" de sâmbătă.

Efect

Bacteriile de la nivelul gingiilor pot declanşa naşterea prematură. Dacă sunt preluate de fluxul sanguin, pot ajunge la placentă şi la făt, unde produc infecţii.

„Femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de gingivită şi de aceea au nevoie de un consult stomatologic în timpul celor nouă luni", atrage atenţia medicul stomatolog Beatrice Pop.