Cât de periculoasă este pneumonia acută la copil

Tusea, febra, respiraţia dificilă şi lipsa poftei de mâncare pot fi semnele pneumoniei

Majoritatea pneumoniilor acute manifestate la copil apar din cauza unor infecţii cu virusuri banale. Limitarea capacităţii plămânilor şi surditatea pot fi consecinţe ale unor pneumonii netratate care se complică şi produc boli precum pleureziile şi meningitele.

Specialiştii spun că pneumoniile copiilor au un debut asemănător cu cel al infecţiilor acute respiratorii: secreţii nazale, febră care poate ajunge la 39-40 de grade Celsius şi tuse. Apoi apar dificultăţile respiratorii, iar copilul se poate învineţi în jurul gurii.

„Expiraţia copilului devine mai lungă şi se pot auzi zgomote pe această expiraţie prelungită. De asemenea, se pot observa bătăi din aripioarele nazale atunci când copilul respiră şi alterarea stării generale: somnolenţă, apatie şi refuzul mâncării", precizează prof. dr. Doina Pleşca, specialist în penumologie pediatrică şi vicepreşedinte în cadrul Societăţii Române de Pneumologie.

Tratamentul, în funcţie de cauză

80% din cazurile de pneumonie la copii sunt cauzate de virusuri precum cel gripal sau cel sinciţial respirator, 10% din îmbolnăviri au drept cauză infecţiile bacteriene precum cele cu pneumococi şi cu stafilococi, iar restul sunt produse de protozoare şi de ciuperci, spun specialiştii.

Tratamentul afecţiunii depinde de tipul de pneumonie - virală sau bacteriană - şi de gravitatea afecţiunii. „Se tratează şi cauzele, dar şi simptomele. De exemplu, atunci când este vorba de o pneumonie bacteriană, se foloseşte un antibiotic pentru a distruge bacteria, dar se tratează şi simptomele precum febra sau tusea", explică prof. dr. Doina Pleşca.

În multe cazuri, pneumonia necesită internarea în spital. „Se poate ajunge la deshidratare şi la lipsa de nutrienţi atunci când copiii nu se mai pot alimenta din cauza bolii, situaţie în care se apelează la perfuzii", mai spune specialistul. Mai mult, copiii pot ajunge să manifeste simptome clinice de insuficienţă respiratorie acută şi atunci este necesară conectarea lor la un aparat cu oxigen.

Apa la plămâni, o complicaţie

Pneumoniile bacteriene se pot complica cu apă la plămâni, o infecţie a pleurei, adică a membranei care îmbracă plămânii. Această membrană este alcătuită din două straturi de ţesut ce au rolul de a proteja plămânii. Între aceste straturi există o cantitate mică de lichid, dar, în cazul pleureziilor, creşte şi se infectează cu puroi.

De aceea, plămânii şi inima nu se mai pot mişca normal şi apar dificultăţi grave la respirat. „Tratamentul constă în eliminarea lichidului care comprimă plămânii, dar există riscul ca, după vindecare, pleura să nu mai fie la fel de flexibilă, să se rigidizeze şi, drept consecinţă, să apară modificări ale ritmului respirator normal", atrage atenţia prof. dr.
Doina Pleşca.

Meningitele, alte pericole

Infecţia de la nivelul plămânilor se poate extinde prin intermediul sângelui la alte organe. De exemplu, dacă infecţia ajunge la meninge, copilul face meningită, o boală care pune în pericol viaţa. „Din păcate, cam 50% din copiii care fac meningită mor, iar pentru restul există riscul de sechele precum surditatea şi hidrocefalia", spune specialistul. Totuşi, menţinerea unei imunităţi bune, evitarea mediului poluat, precum şi vaccinarea antigripală şi antipneumococică previn penumoniile.

"Se poate ajunge la deshidratare şi la lipsa de nutrienţi atunci când copiii nu se mai pot alimenta din cauza bolii, situaţie în care se apelează la perfuzii."
Prof. dr. Doina Pleşca
vicepreşedinte al Societăţii Române de Pneumologie